Astăzi 19 Iulie 2018, Joi - Ultima actualizare la 18 Iulie 2018
Abonamente

Actualitate 9 Mai 2017, ora 10:35    Din editia print

Cum a scăpat comuna Brătuleni de cazanul primitiv din școală

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

De trei ani, elevilor gimnaziului din satul Brătuleni, Nisporeni nu le mai miros hainele a cărbuni și a fum. Copiii nu mai stau la ora de sport îmbrăcați în cojoace groase de iarnă și nu le mai tremură mâinile de frig. Sistemul de încălzire vechi, primitiv, după cum zice directoarea gimnaziului, Ludmila Jicol, a fost înlocuit cu o centrală termică pe biomasă. Mai mult decât atât, economiile se ridică la o sută de mii de lei de sezon. 

„De trei ierni ne încălzim cu pelete. Înainte utilizam cărbuni și cheltuiam în jur de 285 de mii de lei într-un an. Acum, cu biomasă, cheltuim 178-180 de mii de lei. Tona de pelet costă 2900 de lei per sezon, iar noi consumăm în jur de 75 de tone. Când e mai frig, se ard aproape 700 de kilograme, dar în zilele mai calde, în jur de 500 kg de biocombustibil. Acum se încălzește aproape toată școala, în timp ce, cu cărbuni, se încălzea doar 25 la sută din încăperile școlii – sălile de clasă. Nu se încălzea pe coridoare, în sala de sport, în cantină, în sala de festivități și bibliotecă”, a declarat directoarea gimnaziului Brătuleni, Ludmila Jicol.

Potrivit responsabilei, toată lumea este bucuroasă că a scăpat de cărbuni. „Era un miros puternic de cărbuni în școală. Miroseau hainele copiilor, ale profesorilor. Operatorii care lucrau în cazangerie erau foarte necăjiți de mirosul, mizeria și colbul acela. Dar, într-un sfârșit, am scăpat de cazanele primitive făcute de mâna omului. Le-am scos și am instalat noul sistem de încălzire cu biomasă. Asigurarea cu pelete este efectuată de către un furnizor local. La începutul proiectului nu prea aveam încredere, dar până la urmă, ne-am convins că e un lucru bun și astăzi ne pare bine că am rezolvat o problemă mare, încălzirea instituției de învățământ”, spune directoarea.



Zbânțuiți, dar politicoși, elevii gimnaziului salutau fiecare oaspete venit în școala lor. „Bună ziua” în stânga și-n dreapta, la nesfârșit. Întrebați dacă mai îngheață iarna la lecții, elevii răspund în cor cu un „nu” îndelungat și bucuros. Alina, o elevă din clasa a opta, povestește cum intra frigul prin crăpăturile din geam. „Înainte era foarte frig. Simțeam cum intra vântul prin fereastră. Eram îmbrăcați foarte gros în sălile de clasă și era incomod să scriem. Mergeam la orele de sport îmbrăcați în geci groase. Acum e mai călduț și ne simțim cu mult mai liberi”, spune eleva.

Grădiniță cu colectoare solare

Operatorii despre care spunea directoarea că erau foarte necăjiți de sistemul „primitiv” au simțit imediat diferența cu cazanul nou pe biomasă. Nicolae Enache, unul dintre muncitori, a declarat entuziasmat că în ultimele ierni a fost cu mult mai bine. „Încă probleme nu am avut și să ne spună că lipsește căldura, sau altceva. Diferența e tare mare – era fum, mirosea urât de la noi”, a mărturisit bărbatul.

Buncărul trebuie încărcat cu pelete aproximativ la fiecare șase ore și puterea nominală a cazanului este de 300 kilowați. Despre funcționalitatea cazanului relatează inginerul companiei care a furnizat echipamentul, Alexei Lazări. „Puterea respectivă permite să fie încălzită suprafața aproximativă de 2 500 metri pătrați, atât cât are școala. Și este cu mult mai ecologic, în comparație cu cărbunii. Nu este așa mare zgură și așa mari emisii. Este important și faptul că peletele poate fi găsit aici, acasă, în orice cantitate, dar cărbunii trebuie să-i importăm din Ucraina sau din altă parte”.

Pentru că centrala termică instalată în gimnaziu funcționează perfect, compania respectivă s-a angajat să mai instaleze una la grădinița din sat, dar și câteva colectoare solare. „Colectoarele solare sunt pentru încălzirea apei menajere. Dacă în gimnaziu există doar centrală termică pe biomasă, în grădiniță vor fi și aceste colectoare care vor încălzi zilnic câteva sute de litri de apă. Colectoarele au trei surse de energie. În caz că nu există soare, apa se va încălzi de la sistemul de încălzire. Dacă nu va fi combustibil pentru ultimul și nu va fi nici soare, atunci apa se va încălzi cu ajutorul tonului electric”, a declarat inginerul Alexei Lazări.

Încălzesc apa la plită

Primarul comunei Brătuleni, Nicolae Chercheja recunoaște că până vor fi instalate colectoarele solare, dar și cazanul pe biomasă, apa va fi încălzită, în continuare, la plită. „Odată ce vor funcționa, apă caldă va fi atât în grupe, cât și la bucătărie. Oricum, cea mai mare problemă a grădiniței, inclusiv a satului este lipsa apei. Pentru școală și grădiniță noi am făcut rezervoare în care se acumulează apa din izvoare, dar nu este stabil, mai ales vara când este secetă. În acest sens, intenționăm să aducem apă de la Iași – apă din munți la un preț convenabil”, a declarat funcționarul pentru ziarul TIMPUL.

În acest an, din bugetul comunei urmează a fi schimbate geamurile pe coridoarele gimnaziului, pentru a reduce pierderile de căldură. „Utilizarea energiei regenerabile produse local dezvoltă comunitatea şi regiunea. Banii plătiţi pentru biocombustibil rămân în ţara noastră şi o ajută să se dezvolte pas cu pas. Investiţiile Uniunii Europene în instalarea sistemelor de încălzire ecologică ne-au ajutat să facem această schimbare. Datorită fondurilor europene, şcoala şi grădiniţa din sat au devenit independente energetic”, spune primarul Nicolae Chercheja.
Cazanele pe biomasă și colectoarele solare au fost instalate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene din fondurile Proiectului Energie și Biomasă. La grantul de peste 163 de mii de euro, Primăria comunei Brătuleni și Consiliul Raional Nisporeni, dar și sătenii, în total, au contribuit cu 600 mii de lei.

Conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2014, 0,7%, adică 6.6 mii din gospodăriile din Republica Moldova au instalații de producere a combustibilului/energiei regenerabile.

Potrivit Proiectului Energie şi Biomasă, Brătuleni este una din cele 235 de comunităţi beneficiare în care au fost instalate 187 de sisteme de încălzire pe biomasă, alte 40 fiind în construcţie. Valoarea totală a investiţiei, din fonduri europene, este de peste zece milioane de euro.

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 18 Iulie 2018, ora: 10:19

Rusia s-a implicat în alegerile din Republica Moldova și încearcă să submineze democrația din toată lumea

Rusia s-a implicat în alegerile din Republica Moldova și încearcă să submineze democrația din toată lumea. Acuzațiile vin din partea președintelui Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, Paul Ryan, care a enumerat o listă a țărilor în scrutinul cărora a intervenit...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 18 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Povara impresionismului (politic) la moldoveni

Eu nu. Răspund celor ce mă (De ce, mă, voi mă?) atacă în presă. Mamei lor de presă gălbuie-vărgată! Eu nu, mai cu seamă. Acum când (precum glăsuiește pe una voce ziarul „Bătrânetul” de sâmbătă), citez: „e sfârșit de toamnă cu semilună pe cer pe la...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Din nou – poezie

Poezia, din regina artelor, ajunge de multe ori în edituri să fie o Cenușăreasă. În Republica Moldova cu atât mai mult. Majoritatea poeților fie publică în România, fie – cei mai mulți – își plătesc cărțile. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Familia creștină – între neînțelegere și bășcălie

Ca de obicei internetul (și mândria) a(u) rupt în două prietenii, colegii de serviciu, oamenii din aceleași sfere de activitate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Câte surprize încap în Campionatul Mondial de Fotbal?

Capul de afiș al optimilor a fost cu siguranță rezultatul obținut de Rusia împotriva Spaniei. Evident un rezultat neașteptat.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Iulie 2018, de Dan Nicu

Statul interimar

Un sistem de justiţie pasibil de multe „calităţi”, însă nu de corectitudine, a anulat nişte alegeri locale perfect valide din nişte motive supte din deget, oferind un exemplu de ignorare şi sfidare a voinţei suverane a cetăţenilor.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 9 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Moldova – proiect imposibil

Regretatul jurnalist Andrei Gheorghe ne-a dat – mie și soțului – o importantă lecție care să ne ajute în scris. Atât ca jurnaliști, cât și ca scriitori. Azi o voi da mai departe, tocmai din cauză că o voi încălca parțial.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Dreptatea divină

Situația din țara noastră, dar și din celelalte – oriunde ne uităm, fie chiar și peste Prut – pare mai dezastruoasă ca niciodată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Cu avionul la cumpărături

E interesant cât de mult suntem preocupați de teorii. Lăsăm impresia că ne merge atât de bine încât singura grijă e teoria, iar partea practică a vieții se întâmplă de la sine. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Crucea de la răscruce. Moldova între nostalgia trecutului și nostalgia europeană

Motto: „Când ai zece pași de făcut, nouă pași sunt jumătatea drumului”. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

O nouă bază militară a SUA în România?

„Nu cred că există o zi fără provocări din partea Rusiei”, a declarat în această săptămână ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, pentru presa de la București. Potrivit oficialului, provocările ruse sunt în spațiul aerian, maritim și cibernetic, dar totodată...

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Eșecul Germaniei la Cupa Mondială

Eșecul Germaniei e un rezultat la care s-a „muncit” ani de zile. După ce în 2013 finala Ligii Campionilor se juca între două echipe germane, ambele conduse de antrenori germani, care cunoșteau jucătorii, a urmat Brazilia. Însă după Brazilia a venit primul pas al declinului:

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 28 Iunie 2018, de Ana Gabor

Suntem din Basarabia

Cine nu a învățat din greșelile istoriei, riscă să le repete. S-au împlinit 78 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, când Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice. 

() Citeşte tot articolul