Astăzi 21 Octombrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:02
Abonamente

Actualitate 9 Mai 2017, ora 10:35    Din editia print

Cum a scăpat comuna Brătuleni de cazanul primitiv din școală

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

De trei ani, elevilor gimnaziului din satul Brătuleni, Nisporeni nu le mai miros hainele a cărbuni și a fum. Copiii nu mai stau la ora de sport îmbrăcați în cojoace groase de iarnă și nu le mai tremură mâinile de frig. Sistemul de încălzire vechi, primitiv, după cum zice directoarea gimnaziului, Ludmila Jicol, a fost înlocuit cu o centrală termică pe biomasă. Mai mult decât atât, economiile se ridică la o sută de mii de lei de sezon. 

„De trei ierni ne încălzim cu pelete. Înainte utilizam cărbuni și cheltuiam în jur de 285 de mii de lei într-un an. Acum, cu biomasă, cheltuim 178-180 de mii de lei. Tona de pelet costă 2900 de lei per sezon, iar noi consumăm în jur de 75 de tone. Când e mai frig, se ard aproape 700 de kilograme, dar în zilele mai calde, în jur de 500 kg de biocombustibil. Acum se încălzește aproape toată școala, în timp ce, cu cărbuni, se încălzea doar 25 la sută din încăperile școlii – sălile de clasă. Nu se încălzea pe coridoare, în sala de sport, în cantină, în sala de festivități și bibliotecă”, a declarat directoarea gimnaziului Brătuleni, Ludmila Jicol.

Potrivit responsabilei, toată lumea este bucuroasă că a scăpat de cărbuni. „Era un miros puternic de cărbuni în școală. Miroseau hainele copiilor, ale profesorilor. Operatorii care lucrau în cazangerie erau foarte necăjiți de mirosul, mizeria și colbul acela. Dar, într-un sfârșit, am scăpat de cazanele primitive făcute de mâna omului. Le-am scos și am instalat noul sistem de încălzire cu biomasă. Asigurarea cu pelete este efectuată de către un furnizor local. La începutul proiectului nu prea aveam încredere, dar până la urmă, ne-am convins că e un lucru bun și astăzi ne pare bine că am rezolvat o problemă mare, încălzirea instituției de învățământ”, spune directoarea.



Zbânțuiți, dar politicoși, elevii gimnaziului salutau fiecare oaspete venit în școala lor. „Bună ziua” în stânga și-n dreapta, la nesfârșit. Întrebați dacă mai îngheață iarna la lecții, elevii răspund în cor cu un „nu” îndelungat și bucuros. Alina, o elevă din clasa a opta, povestește cum intra frigul prin crăpăturile din geam. „Înainte era foarte frig. Simțeam cum intra vântul prin fereastră. Eram îmbrăcați foarte gros în sălile de clasă și era incomod să scriem. Mergeam la orele de sport îmbrăcați în geci groase. Acum e mai călduț și ne simțim cu mult mai liberi”, spune eleva.

Grădiniță cu colectoare solare

Operatorii despre care spunea directoarea că erau foarte necăjiți de sistemul „primitiv” au simțit imediat diferența cu cazanul nou pe biomasă. Nicolae Enache, unul dintre muncitori, a declarat entuziasmat că în ultimele ierni a fost cu mult mai bine. „Încă probleme nu am avut și să ne spună că lipsește căldura, sau altceva. Diferența e tare mare – era fum, mirosea urât de la noi”, a mărturisit bărbatul.

Buncărul trebuie încărcat cu pelete aproximativ la fiecare șase ore și puterea nominală a cazanului este de 300 kilowați. Despre funcționalitatea cazanului relatează inginerul companiei care a furnizat echipamentul, Alexei Lazări. „Puterea respectivă permite să fie încălzită suprafața aproximativă de 2 500 metri pătrați, atât cât are școala. Și este cu mult mai ecologic, în comparație cu cărbunii. Nu este așa mare zgură și așa mari emisii. Este important și faptul că peletele poate fi găsit aici, acasă, în orice cantitate, dar cărbunii trebuie să-i importăm din Ucraina sau din altă parte”.

Pentru că centrala termică instalată în gimnaziu funcționează perfect, compania respectivă s-a angajat să mai instaleze una la grădinița din sat, dar și câteva colectoare solare. „Colectoarele solare sunt pentru încălzirea apei menajere. Dacă în gimnaziu există doar centrală termică pe biomasă, în grădiniță vor fi și aceste colectoare care vor încălzi zilnic câteva sute de litri de apă. Colectoarele au trei surse de energie. În caz că nu există soare, apa se va încălzi de la sistemul de încălzire. Dacă nu va fi combustibil pentru ultimul și nu va fi nici soare, atunci apa se va încălzi cu ajutorul tonului electric”, a declarat inginerul Alexei Lazări.

Încălzesc apa la plită

Primarul comunei Brătuleni, Nicolae Chercheja recunoaște că până vor fi instalate colectoarele solare, dar și cazanul pe biomasă, apa va fi încălzită, în continuare, la plită. „Odată ce vor funcționa, apă caldă va fi atât în grupe, cât și la bucătărie. Oricum, cea mai mare problemă a grădiniței, inclusiv a satului este lipsa apei. Pentru școală și grădiniță noi am făcut rezervoare în care se acumulează apa din izvoare, dar nu este stabil, mai ales vara când este secetă. În acest sens, intenționăm să aducem apă de la Iași – apă din munți la un preț convenabil”, a declarat funcționarul pentru ziarul TIMPUL.

În acest an, din bugetul comunei urmează a fi schimbate geamurile pe coridoarele gimnaziului, pentru a reduce pierderile de căldură. „Utilizarea energiei regenerabile produse local dezvoltă comunitatea şi regiunea. Banii plătiţi pentru biocombustibil rămân în ţara noastră şi o ajută să se dezvolte pas cu pas. Investiţiile Uniunii Europene în instalarea sistemelor de încălzire ecologică ne-au ajutat să facem această schimbare. Datorită fondurilor europene, şcoala şi grădiniţa din sat au devenit independente energetic”, spune primarul Nicolae Chercheja.
Cazanele pe biomasă și colectoarele solare au fost instalate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene din fondurile Proiectului Energie și Biomasă. La grantul de peste 163 de mii de euro, Primăria comunei Brătuleni și Consiliul Raional Nisporeni, dar și sătenii, în total, au contribuit cu 600 mii de lei.

Conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2014, 0,7%, adică 6.6 mii din gospodăriile din Republica Moldova au instalații de producere a combustibilului/energiei regenerabile.

Potrivit Proiectului Energie şi Biomasă, Brătuleni este una din cele 235 de comunităţi beneficiare în care au fost instalate 187 de sisteme de încălzire pe biomasă, alte 40 fiind în construcţie. Valoarea totală a investiţiei, din fonduri europene, este de peste zece milioane de euro.

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Opinii & Editoriale 21 Octombrie 2018, de Dan Nicu

Ortodoxia ucraineană liberă – o speranţă pentru Basarabia

Scufundaţi în cotidianul nostru lipsit momentan de evenimente majore, tindem să nu dăm atenţie evoluţiilor geopolitice istorice, care au loc în aceste săptămâni în regiunea noastră.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 21 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Cel ce judecă va fi judecat

Nu vreau să reiau de la cap la coadă aceleași discuții, aceleași învățăminte evanghelice și patristice, care ne cer foarte răspicat un lucru: să nu judecăm. Și totuși nu ne putem abține. Credem că pe toate le cunoaștem, că suntem în măsură să luăm piatra și să lovim.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Interimatul – o situație de luat în seamă?

Știm noi foarte bine cum merg treburile din patru în patru ani. Toate partidele de la putere se apucă de proiecte în ultimul an de mandat. Și se apucă serios.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2018, de Constantin Tănase

De ce la moldoveni omul rău îl conduce pe omul frumos?

Din punct de vedere lingvistic, antonimul omului frumos e omul urât, din punctul de vedere al moralei însă antonimul omului frumos e omul rău.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Să fie paradis

Săptămâna aceasta am fost la o întâlnire cu fascinantul scriitor Matei Vișniec în cadrul Festivalului Internațional de Teatru FESTIS, ediția a III-a, de la Chișinău, unde a fost proiectat filmul documentar „Parisul lui Matei”, realizat de TVR Iași.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Octombrie 2018, de Dan Nicu

Tiraspol-Chişinău: rachete contra concesii

Începând de marţi, 9 octombrie, automobilele înmatriculate în regiunea transnistreană sunt admise în traficul internaţional, primind „plăci neutre”, aprobate de Chişinău.

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Octombrie 2018, de Constantin Tănase

Nopțile Moldovei suverane

(Pastel politic, compus din mai multe părți despărțite noaptea de Găinușa cerească) Deschide, mândruță, ușa Că răsare Găinușa…

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Cultura sarmalelor

Pe 23 septembrie, în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” a avut loc un eveniment, organizat de Asociația Bibliotecarilor din Moldova, Programul Novateca, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, Biblioteca...

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md