Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 17:26
Abonamente

Bună Dimineața 27 Iulie 2016, ora 09:03    Din editia print

Marime Font

Germania ne bagă pe gât limba moldovenească cu grafie chirilică

Frank-Walter Steinmeier, adică ministru de Externe al Germaniei, a aterizat la Chişinău şi a scos din sân soluţia pentru rezolvarea conflictului transnistrean – „politica paşilor mici”. 

 
 
 

Iar unul din aceşti „paşi mici” care ar duce la consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului ar fi recunoaşterea şi funcţionarea diplomelor universitare şi altor documente ştiinţifice care sunt în Transnistria. Nu ştiu cum se vede pe Porţile Brandenburgului situaţia, dar aici, această decizia, luată ca atare, fără nicio specificare, este plină de riscuri, pornind chiar de la simplul motiv că programele învăţământului superior de la Chişinău şi Tiraspol diferă totalmente şi nu există nicio coordonare între Mnisterul Educaţiei şi aşa-zisul minister de profil din Transnistria. În al doilea rând, ce facem cu absolvenţii care au studiat "limba moldovenească" la universitatea de stat transnistreană „Taras Şevcenko”? Dacă îi acceptăm cu bagajul de cunoştinţe obţinut acolo, ne vom pomeni cu o categorie „specialişti” care nu au scris un cuvânt în limba română în grafie latină, care în loc de preşedinte spun „prezident”, în loc de brânză – „tvorog” şi alte schimonosiri lingvistice de te pufneşte râsul. E suficient să asculţi buletinul de ştiri în „limba moldovenească” de la televiziunea locală, ca să ne dăm seama cine va deţine astfel de diplome. Nu mai vorbesc de faptul, că mulţi elevi din Transnistria au fost învăţaţi că Rusia este patria lor, iar Moldova e un stat agresor. Herr Steinmeier mai bine s-ar gândi ce ar putea face Germania pentru recunoaşterea diplomelor moldoveneşti în ţara lui şi nu numai.

Un articol de: Ion Macovei Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md