Europa Culturii

Herta Mller, un Nobel contra dictaturilor

Distinsa pe 8 octombrie cu Premiul Nobel pentru Literatura, scriitoarea germana de origine romana poarta cu ea amintirile mai multor istorii europene. Presa din ambele tari saluta recunoasterea unui autor care pune in lumina conflicte contemporane.

„Este o zi mare pentru literatura germana”, jubileaza Frankfurter Allgemeine Zeitung, dupa acordarea Premiului Nobel pentru Literatura scriitoarei romano-germane Herta Müller. De-a lungul operei sale, „ea a descris ceea ce represiunea de stat pricinuieste celor ce o indura. Si, inmanand acest premiu, Academia din Stockholm trimite un semnal, judeca ziarul. Este o recunoastere a artei si eticii ca doua fete ale aceleiasi monede, precum si recunoasterea unei culturi a diasporei distruse, in acelasi timp cu recunoasterea celei mai elocvente aparatoare a acesteia”.

Pentru Süddeutsche Zeitung din Munchen, Stockholm ramane fidel pariului sau de a recompensa un scriitor mediator intre lumi. Intalnim la Müller „o veche Europa cu o geografie pre-datand razboiul rece: fragmentata, dar cusuta cu o cultura comuna”. Intrucat, asa cum a subliniat Romania Libera, „Nobelul s-a nascut in Banat”, si mai precis la Nitchidorf intr-o regiune din vestul Romaniei.

„Cel mai mare merit al laureatei, spune scriitorul si jurnalist Ovidiu Pecican in cotidianul bucurestean, „este de a aduce in prim-planul atentiei un ethos specific, al unei comunitati pe cale de disparitie”, al minoritatii germane din Romania, care a parasit tara dupa 1989 si s-a „resorbit in ansamblul natiunii germane dupa participarea seculara la o alta istorie”.

Herta Müller a plecat, totusi, de departe. „Ceausescu a vandut-o pe Herta Müller Occidentului pentru 8000 de marci”, spune Adevarul [echivalentul a 5700 de euro dupa calculele cotidianului]. „Culmea este ca pentru Frau Müller a fost reteta perfecta: vanduta Germaniei, practica comuna in anii 1980 in Romania, care si-a vandut astfel germanii si evreii, ea a stiut sa profite de situatie”, scrie ziarul. „Tanara si talentata, ea avea o experienta puternica a dictaturii, intrucat cartile sale erau interzise si era supravegheata de Securitate”.

Multi spun astazi ca „am dat un Premiu Nobel Germaniei”, spune Adevarul. „Este gresit: am dat premiul unui scriitor care ar fi avut toate sansele de a se pierde in platitudine, daca ar fi ramas in Romania. Dar iat-o pe Herta Müller: o germana romanizata si o romanca germanizata”. Motiv pentru care Spiegel Online considera ca acest Premiu Nobel relanseaza „o conceptie a Europei Centrale distrusa de tragedia iugoslava si extinderea UE: ideea ca nu Statele-natiuni sunt cele care ofera o identitate, dar legaturile culturale”.

Un premiu pentru traducerea adevarului istoric

Tageszeitung, la randul sau, spera consecinte mai largi ale acestei distinctii. Dupa Günter Grass (1999 ) si Elfriede Jelinek (2004), este al treilea premiu Nobel in zece ani pentru un autor de limba germana. Cu toate acestea, Tageszeitung nu vede aici un premiu pentru literatura germana, ci pentru „traducerea adevarului istoric intr-un limbaj intransigent”. Cotidianul berlinez interpreteaza premiul ca o lectie: trebuie „sa cautam in literaturi ce ne sunt straine carti ce abordeaza conflictele actuale”.

Ziarul recomanda inclusiv de a ajuta literatura chineza (invitata de onoare al viitorului salon al cartii din Frankfurt) sa se impuna, in pofida rezistentei autoritatilor din China. „Europa nu poate sa ia in serios conflictele sale istorice pana a le recompensa cu unicul premiu mondial de literatura existent si, in acelasi timp, sa faca abstractie de conflictele in afara Europei”, conchide publicatia, citata de www.presseurop.eu.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *