Actualitate

Ion Brsa: Taranul sta intre saracie si disperare

Falimentarea fabricilor de vin, preturile mici de achizitie la produsele agricole, costurile mari la carburanti, lipsa pietei de desfacere si a investitiilor sunt doar cateva probleme cu care se confrunta astazi taranii. Nemultumiti de guvernarea comunista, ei cred ca, in opt ani de aflare la putere, Partidul Comunistilor a pus agricultura pe branci. Despre aceasta ne vorbeste si Ion Barsa, directorul executiv al organizatiei teritoriale Chisinau a Federatiei Nationale a Fermierilor.

– Domnule Barsa, ce se intampla, de fapt, cu agricultura noastra?

– Se intampla ceva strigator la cer. Majoritatea celor care faceau business in agricultura au plecat sa munceasca la negru peste hotare. Au ramas foarte putini oameni care au investit in agricultura: au plantat vii si livezi, au construit depozite, au procurat frigidere, au deschis magazine agricole. O buna parte dintre ei au cate un membru al familiei la munci in afara tarii, care ii alimenteaza cu surse financiare pentru a-si acoperi datoriile acumulate. Agricultura este falimentara…

– De ce?

– Nu-i rentabila producerea culturilor agricole. Pretul de vanzare a productiei agricole este mai mic decat cel de cost si taranul nu-si poate acoperi cheltuielile. Sa luam, de exemplu, cerealele. Timp de opt ani, conducerea comunista a stimulat cultivarea grauntoaselor si au fost semanate mai multe terenuri, ca sa fie mai multa paine, la un pret de nimic.

– ?aranul este interesat sa fie mai putin grau, ca sa-l vanda mai scump…

– Exact. Guvernul comunist n-a avut grija de taran. Pe seama acestuia, el vrea sa castige dividende politice, ca painea-i ieftina si „avem de toate”. Si viticultura este pe branci, desi ea a adus venituri de veacuri.

– Care e situatia pe piata culturilor cerealiere? Ministerul Agriculturii sustine ca vom avea o recolta de peste 800 mii tone…
– Cei de la minister nu cunosc situatia din teritoriu. In multe raioane de est, suprafete mari de grau au fost compromise si nu vor fi recoltate. Daca vom obtine 350 mii tone de grau, va fi bine. Teama mi-e ca vom intra din nou intr-o criza a painii.

– Cu cat se vinde graul si orzul acum?

– Pretul de cost al unui kilogram de grau este de 3,50-4 lei/kg. Dar graul alimentar e comercializat cu un leu, iar cel furajer – cu 60-70 bani. Cheltuielile la un hectar de grau sunt de circa patru mii de lei. Precum vedeti, daca recolta e mica – de 1,5-2 tone de grau, pierderile constituie circa doua-trei mii de lei la hectar. Iar faina la piata costa 7-10 lei/kg…

– Ce se intampla cu legumele si fructele?

– De mai multi ani, legumele si fructele nu se mai cultiva in camp deschis. Ele au trecut pe terenuri adapostite, pe loturile de langa casa, in sere solare. De doua saptamani, taranii au iesit pe piata cu rosii, ardei dulci si harbuji. Dar legumele se cultiva in cantitati mici. Noi importam anual peste 100 mii tone de rosii din Turcia, Polonia, Bulgaria si alte tari. Importam cartofi, ceapa, ridiche, chiar marar si patrunjel. Problema legumelor si fructelor, ca si cea a strugurilor, consta in lipsa pietei de desfacere. In acest caz, intervin intermediarii. Va dau un singur exemplu. Zilele trecute, taranii vindeau ardeii cu 15 lei kilogramul, iar intermediarii – cu 25. Producatorii mici n-au acces la piata. Ea este cucerita de intermediari.

– Viticultorii au primit banii pentru strugurii comercializati anul trecut?

– Numai in raionul Ialoveni, fabricile de vin datorau taranilor peste 17 mln. lei. In cinci raioane din organizatia noastra, datoriile constituie peste 50 mln. lei. ?aranii nu si-au ridicat banii pentru recolta de struguri comercializata in 2006-2008. Unele fabrici deja au falimentat si nu pot sa ramburseze datoriile.

– Cate fabrici de vin are azi R. Moldova?

– Sunt circa 145 fabrici de vin. Dintre acestea, doar 40 exporta – cele afiliate Puterii. Fabricile de vin au luat credite de la banci, au procurat de la populatie struguri in 2005-2008, iar in 2006 a fost stopat exportul de vin in Federatia Rusa. Companiile controlate de Putere au obtinut licenta, avand dreptul exclusiv de a exporta productia vinicola. Ele achizitioneaza vinul in vrac de la celelalte fabrici, la un pret de nimic – 2,5 lei/litru.

– Prin urmare, au fost ruinati si producatorul de struguri, si prelucratorii de materie prima…

– Astazi, si viticultorul, si producatorul de vin sunt falimentati. La un hectar de vie, taranul cheltuieste peste 200 mii lei, iar daca culege 7-10 tone si vinde strugurii cu 1,5-2 lei/kg, va dati seama care-i „profitul”…

– Saptamana trecuta, in fata Guvernului au protestat si producatorii de lapte…
– Cu certitudine, falimenteaza si cei din domeniul vitaritului. La noi, in zona de centru, nu este convenabil sa produci lapte. ?aranii, totusi, au o traditie, iar statul nu le acorda nicio atentie. Fabricile de prelucrare care detin monopolul dicteaza pretul la lapte si-l achizitioneaza ieftin, obtinand profituri fabuloase, de 500-1000%. Laptele este un produs usor alterabil si taranu-i nevoit sa-l dea aproape pe degeaba…

– Ce se va intampla cu ramura vitivinicola?

Vreau sa va spun ca cea mai mare intreprindere vinicola din Moldova – „Acorex Wines Holding” – are datorii la 130 de creditori, dintre care 80 de banci. Potrivit lui Serghei Boret, directorul intreprinderii, anterior, ea producea 1,5 mln. sticle de vin lunar, acum – 230 mii. A redus numarul angajatilor de la 430 la 80.
Viticultura e in pragul falimentului. Actualmente, ea detine numai 7% din culturile agricole. Inainte ea asigura circa 30% din venitul productiei agroindustriale si peste 30% din exportul productiei. Azi e catastrofa…

– Guvernarea a promis, totusi, cate zece litri de motorina la hectar pentru gospodariile agricole mari, iar taranilor mici – ca-i va scuti de impozitul funciar pentru anul curent. Este asta o salvare pentru agricultura?

– Nu-i niciun fel de salvare. In primul rand, se vehiculeaza ca fermierii mici vor fi scutiti de impozitul funciar, pe care, in mare parte, deja l-au achitat. Este o manipulare electorala. Chiar si cei zece litri de motorina nu constituie altceva decat o mita electorala.

– Dar ce vor face fermierii cu productia agricola din anul curent?

– Fabricile de vin monopoliste achizitioneaza de la celelalte fabrici vinul sec cu 2,5 lei litrul. Cum sa intoarca acestea datoriile, cum sa ramburseze creditele luate? Cred ca, din 145 de fabrici, vor ramane doar vreo 50-60. Cu comercializarea strugurilor, situatia e mai grava decat anul trecut. In 2008, de exemplu, o foarte mica parte din cantitatea de struguri a fost exportata. A existat interdictia guvernului, care, printr-o circulara a Agentiei Agroindustriale „Moldova-Vin”, a specificat ca preturile la soiurile tehnice rosii si albe sa fie de 4-5 lei, nu mai putin. Astfel, statul putea sa aplice o taxa mai mare la export, pentru a umplea bugetul. In atare situatie, noi am pierdut clientii care vroiau sa procure productia de struguri. Am fi comercializat strugurii cu 3-3,5 lei/kg si, in asemenea caz, nu se acumulau atatea datorii…

– In februarie, la piata, strugurii de soiul Lidia se vindeau cu 3-4 lei, productie pregatita pentru export…

– Organizatia noastra intentioneaza sa organizeze o intrunire cu producatorii de struguri, transportatorii si prelucratorii ca sa vedem ce facem mai departe. Cu statul n-ai ce discuta. Se vehiculeaza ideea ca soiurile clasice, nobile vor fi achizitionate cu 1-1,2 lei/kg.

– Care-i solutia pentru agricultura noastra?

– Actualul guvern nu poate propune o solutie. Probabil, noi, producatorii de struguri, precum si conducatorii de fabrici de vin ar trebui sa ne asociem, sa ne unim fortele pentru a discuta. Sa vedem ce facem mai departe.
Este nevoie de investit in infrastructura de marketing a ramurii viticulturii si in alte ramuri. Am in vedere crearea unor asociatii pe produs. Ele vor fonda cooperative de prestari servicii sau cooperative de intreprinzator. Astfel, fermierii isi vor uni fortele si isi vor face serviciile lor in diferite directii. Inainte de toate – in cel de comercializare a produselor. Unindu-ne fortele, am putea gasi piata reala pentru export. Dar si statul trebuie sa stimuleze dezvoltarea acestei infrastructuri. E vorba de cooperativele de intreprinzator, cu depozite, frigidere, sectii de ambalare s.a.m.d. Un alt factor care ar putea sa deblocheze situatia existenta ar fi liberalizarea intreprinderilor care practica exportul. Avem companii de marketing, afiliate Puterii, care achizitioneaza productia la un pret de nimic si obtin profituri mari. Dreptul de a exporta trebuie sa-l aiba orice intreprindere.

– Va multumim pentru interviu.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *