Directorul IDOM, Vanu Jereghi, a declarat că raportul a fost realizat în baza asistării, timp de trei luni, la 56 de procese de judecată legate de evenimentele din 7 aprilie 2009, la care au fost examinate cauzele de tortură masivă a persoanelor. Potrivit expertului IDOM Vasile Rotaru, cadrul legal privind combaterea şi prevenirea torturii necesită a fi îmbunătăţit, pentru a asigura o eficienţă. „Anumite lacune în sistemul judiciar care au fost atestate în trecut, persistă şi la momentul actual, iar scopul nostru este să atragem atenţia asupra acestor fenomene”, a declarat Rotaru.
Observatorii au constatat că mersul eficient al proceselor de judecată a fost tergiversat din cauza mai multor factori, printre care amânarea frecventă a şedinţelor, la iniţiativa judecătorilor, avocaţilor sau a procurorilor, pe motive neîntemeiate, începerea şedinţelor cu întârzieri semnificative şi susţinerea a numeroase procese în cabinetele judecătorilor. Un alt aspect negativ observat a fost accesul limitat al publicului la aceste şedinţe, din cauza lipsei de informaţie. „Pe panourile din judecătorii lipsea anume informaţia despre cauzele de tortură. În mod sigur, nu s-a dorit o publicitate largă a acestor cazuri”, susţine Rotaru.
Totodată, experţii şi-au exprimat îngrijorarea că majoritatea poliţiştilor suspectaţi că ar fi maltratat protestatarii n-au fost suspendaţi din serviciu. Din funcţia pe care o deţin, ei pot influenţa sau chiar intimida părţile vătămate şi martorii. Rotaru a mai declarat că anchetatorii care investighează cazurile de tortură nu sunt întotdeauna interesaţi să examineze dosarele în care sunt implicaţi colegii lor poliţişti.
Un alt expert IDOM, Ion Graur, s-a referit la prestaţia părţilor implicate în proces. Potrivit lui, victimele şi martorii au dat dovadă de atitudine conştiincioasă şi respectuoasă faţă de instanţa de judecată. În acelaşi timp, judecătorii în mod frecvent amânau şedinţele, iar acest fapt „îi făcea pe martori şi victime să-şi piardă interesul şi încrederea în justiţie – ei deveneau frustraţi sau chiar încetau să se mai prezinte la proces”, a declarat expertul.
Raportul arată că cei mai mulţi dintre judecătorii care au participat în procesele legate de 7 aprilie au dat dovadă de profesionalism. Dar au existat şi cazuri când aceştia s-au comportat necorespunzător, comiţând abuzuri în procesul de audiere a martorilor, învinuindu-i, adresându-le ofense şi reproşuri, ori semnând actele formal, în timp ce vorbeau la telefon. Acest fapt a condus la inhibarea martorilor şi a victimelor şi la refuzul acestora de a depune mărturii. Şi încă o remarcă a observatorilor: comportamentul judecătorilor se schimba radical în cazul în care la proces asistau şi reprezentanţii mass-media.
Graur a subliniat că numeroşi procurori şi avocaţi nu au pregătirea corespunzătoare pentru a desfăşura un proces de judecată eficient, chiar dacă, potrivit lui, cazurile de ignoranţă juridică şi neprofesionalism au reprezentat mai curând o excepţie, decât o lege.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
