„Limba română în Basarabia”

Cel mai bun text va fi premiat cu 500 de euro

Vorbind-o şi scriind-o corect – sau cât de corect putem. Tocmai în ideea unei astfel de sărbători pe termen lung am lansat concursul „Limba română în Basarabia” – un concurs de articole publicate pe bloguri. Cel mai bun text va fi premiat cu 500 de euro, premiu asigurat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (mai multe detalii despre modul de desfăşurare a concursului puteţi găsi pe pagina www.blog-pentru-basarabia.ro).

Ce fel de limbă română?

Pentru mine este limba în care se pot înţelege fără translator oameni din Tighina în Republica Moldova până la Gyula în Ungaria. Sau oameni de la Cernăuţi în Ucraina, până la Vidin în Bulgaria. Aşa cum s-a înţeles fără translator Voronin când a vorbit şi cu Iliescu, şi cu Băsescu… A vorbi limba română corect este o afirmaţie care pe mulţi îi sperie. Orice limbă vie din această lume e modificată de o mulţime de influenţe, o limbă este un organism viu care creşte alături de societatea în care este vorbită. Reglementarea unei limbi într-o variantă „corectă” nu este altceva decât o standardizare pentru a uşura comunicarea. Însă şi această standardizare trebuie să urmeze cursul impus de majoritatea vorbitorilor. Ceea ce în urmă cu 100 de ani era considerat corect azi poate fi greşit. Graiurile regionale ale limbii române sunt cele care îi dau farmec. Româna de la Chişinău nu e cu nimic inferioară românei de la Bucureşti sau de la Sighetul Marmaţiei. Fiecare are propria culoare. A scrie corect aceste graiuri este altă poveste. Transcrierea fonetică, dacă este realizată conform normelor literare, poate da o forţă deosebită unui text, îl poate localiza într-un anumit spaţiu. Graiuri regionale sau limbă standardizată – nu are nicio importanţă care sunt folosite, atâta vreme cât asigură comunicarea.

De ce?

Limba română de la Chişinău a constituit obiectul unui experiment la care nu am auzit să mai fi existat precedent. Prin voinţă politică a fost denaturată o limbă bine stabilită, s-a încercat o rupere voită cu tot dinadinsul de cadrul său natural de dezvoltare. A fost vorba de o investiţie gigantică atât în oameni, cât şi în mijloace materiale. Şi totuşi, limba română de la Chişinău a rezistat. A primit lovituri grele, dar nu a fost mutilată. Forţa unui întreg imperiu nu a fost de-ajuns pentru a zdrobi limba vorbită de patru milioane de oameni. Pentru această victorie limba română de la Chişinău merită onorată.

Despre ce?

Despre orice are legătură cu limba română la Chişinău. Despre consolidarea victoriei ei după 1991. Despre bătăliile surde duse şi în ziua de azi. Despre suferinţele din trecut. Despre ce ar trebui făcut pentru a consolida victoria limbii române. Despre specificul limbii române de la Chişinău. Orice articol publicat pe internet în limba română şi despre limba română de la Chişinău constituie o cărămidă pentru consolidarea acestei victorii. Acesta este şi scopul concursului: să consolideze limba română la Chişinău.