Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 16:12
Abonamente

Dan Dungaciu 21 Mai 2010, ora 09:13    Din editia print

Marime Font

Nicio soluţie pentru R. Moldova?

„Liberalizarea regimului de vize între Rusia şi UE ar facilita contactele între cetăţeni şi ar crea un spaţiu unic european” (Vladimir Putin)

Recentele declaraţii ale preşedinţilor rus şi ucrainean făcute cu ocazia primei vizite oficiale a lui Dmitri Medvedev la Kiev au stârnit reacţii justificate la Chişinău. Dincolo însă de dosarul concret la care s-a făcut referire, respectiv, cel transnistrean, sugestiile şi comentariile au dezvăluit de fapt problema de fond. În actualul context euroatlantic, există oare vreo soluţie europeană pentru viitorul R. Moldova?

 
 

Ziua Europei „pe stil vechi”

Semnalele pentru criza proiectului european al RM au început mai devreme, odată cu discuţiile din jurul datei de 9 mai şi a reacţiilor Chişinăului la aceasta. Au continuat cu ocazia discursurilor festive din Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde se omagia... Ziua Europei. Cu o săptămână în urmă, însă! Cu excepţia primarului Dorin Chirtoacă şi a şefului Delegaţiei Comisiei Europene în RM, Dirk Schubel, oficialii au sărbătorit Europa pe 15 mai, iar unii comentatori politici, cu puţine excepţii, s-au făcut că nu văd diferenţa sau au încercat să o justifice „în dulcele stil clasic” care, de prea multe ori la Chişinău, motivează şi scuză orice. În realitate, faptul că sintagma „integrare europeană” nu se mai pronunţă de către Bruxelles ar trebui să stârnească discuţii mai aprinse în RM, nu doar resemnările docte din unele dezbateri publice care seamănă mai degrabă cu terapii de grup. Liderii politici, dar mai ales societatea civilă, e cazul să spună răspicat că RM nu este un spaţiu slav, ci unul în care se vorbeşte o limbă oficială a UE, adică limba română! Iar abandonarea ei undeva în zona gri dintre spaţiul euroatlantic şi cel de influenţă rusă, indiferent cum se va numi acest statut - „asociere”, „parteneriat estic”, „politică de vecinătate” - nu este în niciun caz o soluţie pentru cetăţenii din stânga Prutului şi, mai ales, pentru generaţia tânără de acolo. „Sacra stabilitate” nu mai este posibilă în RM după un 7 aprilie care a readus pe scenă o generaţie care a protestat tocmai pentru că nu mai avea răbdare să trăiască în „zone-tampon”! Cât timp se vor mai resemna aceştia cu faptul că statutul de neutralitate este impus tot din afară - de Moscova şi de Kiev, acum - sau cu eticheta de semi-european şi câtă vreme se vor mai anestezia cu discursuri terapeutice şi căldicele? Probabil că nu multă vreme. Mai exact, până atunci când tânăra generaţie de la Chişinău va realiza, exasperată, că şi în raport cu „integrarea europeană” RM riscă să fie aşezată pe acelaşi plan cu... Federaţia Rusă!



La pachet cu... Rusia?

Chestiunea care ar fi trebuit, probabil, să stârnească cele mai multe dezbateri la Chişinău este anunţul că majoritatea miniştrilor de Externe din UE s-au pronunţat pentru liberalizarea regimului de vize cu Rusia. Anunţul a fost făcut inclusiv de Comisarul european pentru extindere, Stefan Fule. Acesta declara că, în cadrul summitului UE- Rusia, Moscova va primi „foaie de parcurs” pentru liberalizarea regimului de vize. Argumentele ar fi numeroase: relaţii bune cu Rusia şi investitorii ruşi; piaţa europeană ar beneficia de prezenţa ruşilor gata să îşi cheltuiască banii în Europa; facilitarea contactelor dintre UE şi cetăţenii ruşi ar grăbi „civilizarea” şi „europenizarea” acestora, prin expunerea lor la un alt mod de viaţă şi la altă atmosferă politică. Dincolo de aceste argumente, cu siguranţă că „realpolitik”-ul va prevala, şi faptul că acest termen este de extracţie germană nu este deloc întâmplător în acest caz. Una peste alta, în cazul unei „foi de parcurs” concrete pentru Rusia în ceea ce priveşte liberalizarea vizelor, problemele RM sunt două: cum va mai reuşi ea să îşi accepte condiţia de „partener” al Rusiei în procesul de „integrare europeană” şi, doi, cum se va mai negocia chestiunea transnistreană, în condiţiile în care strategia actuală a Chişinăului de transformare a malului drept al Nistrului într-o zonă atractivă pentru cel stâng se vede puternic subminată, din moment ce „paşaportul moldovenesc” devine, în raport cu UE şi libertatea de mişcare, egal cu cel... rusesc?

Spectrul lui Kozak

Şi pentru că am ajuns la „chestiunea transnistreană”, este evident că declaraţiile preşedinţilor Medvedev şi Ianukovici au încins spiritele. Nu mai este cazul să reluăm aici discuţiile, suficient să spunem că s-a relansat inclusiv discuţia despre Memorandumul Kozak, pe care unii politicieni nu s-au sfiit să îl cauţioneze, tacit, şi să acuze Chişinăul că l-ar fi abordat prost. În realitate, discuţiile au dat senzaţia unei panici nejustificate. Pentru simplul motiv că cine se gândeşte la „soluţii” pentru RM de tip Memorandumul Kozak sau legalizarea trupelor ruse într-o formă sau alta pe teritoriul acesteia nu ştie ce spune. Pentru că asta este imposibil. La Chişinău o asemenea soluţie nu a fost posibilă în 2004, nu va fi nici acum. Aşa cum atunci lumea a ieşit în stradă - e drept că şi cu suportul lumii euroatlantice - astăzi va face la fel, chit că vocea euroatlantică va fi, poate, diminuată şi mai puţin unanimă. Un titlu de la Chişinău ar trebui să atragă atenţia mai mult celor care îşi fac iluzii că asemenea soluţii ar fi posibile: „RM va fi rusească sau nu va fi deloc”. Şi cel puţin o jumătate de RM nu vrea să fie rusească şi va spune asta, răspicat, în stradă!

Puterea nu se cedează!

Dincolo de contexte (geo)politice favorabile sau nefavorabile, ceea ce contează în primul rând este reacţia elitelor politice la ele. Actualul context sugerează că responsabilitatea elitelor de la Chişinău devine tot mai mare. AIE are puterea politică şi trebuie să demonstreze, în primul rând, că o poate exercita (vă imaginaţi cum ar fi arătat Raportul Comisiei pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie dacă la guvernare s-ar fi aflat comuniştii?!). În actualele condiţii, jocul individual al unor actori din AIE va fi fatal atât pentru Alianţă, cât şi pentru fiecare în parte. Din această perspectivă, este evident că toate tentativele AIE de a juca pe cartea compromisului nu trebuie să devină compromiţătoare, indiferent cine i-ar cere aşa ceva. Blocajul legislativ în care se află astăzi RM nu trebuie să devină prilej de cedări sau fisuri. Puterea nu se cedează, iar AIE nu are astăzi niciun motiv să o facă, pentru că a câştigat-o democratic şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. În acest caz, după cum sugera şi preşedintele Comisiei de la Veneţia, referendumul constituţional devine o necesitate, pentru că, în cazul unui blocaj, aşa cum se întrevede la Chişinău în marginea articolului 78, doar dreptul suveran al cetăţenilor RM poate fi judecător. Şi el trebuie să fie cel care va traduce politic semnificaţia termenului „rezonabil”. Orice altă „traducere” poate fi suspectată, pe bună dreptate, de partizanat politic. În fond, cui îi este frică de cetăţenii RM?

Cetăţeni care vor trebuie să se pronunţe, odată şi odată. Şi nu doar pe marginea articolului 78! Căci dacă lucrurile evoluează tot aşa, este cert că proiecte alternative - „incorecte politic” astăzi - vor reapărea pe masă. Şi de ce nu ar face-o? Întrebarea este următoarea: în condiţiile unei lipse acute de soluţii pentru aspiraţiile europene ale cetăţenilor RM - astăzi tot mai vizibilă - cu ce argumente credibile vor mai putea fi acestea respinse?

Un articol de: Dan Dungaciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md