Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 21 Septembrie 2018
Abonamente

Constantin Tănase 5 Iunie 2016, ora 08:00    Din editia print

Marime Font

Noi vrem sabia lui Ștefan!

Fragment din cartea „Hoții de mituri”, 2004
 

 
 
 

Premierul V. Tarlev i-a reproșat la finele anului trecut presei de opoziție (într-un interviu la Radio Moldova) că acesteia îi „lipsește constructivismul”. Iată de ce, doresc să dau dovadă de constructivism și să iau în discuție o chestiune fundamentală a statalității noastre moldovenești – cea a sabiei lui Ștefan cel Mare, aflată la Istanbul.

În primăvara anului trecut, Tarlev a spus că s-a înțeles cu guvernul turc să facă o copie a acestei săbii și s-o aducă în R. Moldova. Citesc însă recent planul de acțiuni, elaborat de Guvernul României, privind comemorarea a 500 de ani de la moartea Voievodului și ce-mi văd ochii mei plini de constructivism? România, acest ultim imperiu din Europa, cum a zis Voronin, pune la bătaie... milioane de lei pentru a aduce în capitala ei sabia lui Ștefan! Fiți atenți: originalul, nu copia! Vă spun sincer, m-au trecut căldurile de ciudă și de umilință națională! Cum, dom’le, vasăzică Muntenia, împotriva căreia viteazul nostru Ștefan a luptat toată viața sa, acum vrea să pună mâna pe originalul sabiei și s-o aducă în capitala imperiului valah, iar noi, moldovenii, continuatorii fideli ai statalității moldovenești, să ne mulțumim doar cu o copie a acestei săbii?! Uf, nu mai pot, mă atăc, cum zicea mama, Dumnezeu s-o ierte!



De aceea vin cu o propunere plină de constructivism: R. Moldova trebuie să contracareze prompt și cu demnitate statală această intenție a României, izvorâtă din ura ei istorică față de juna noastră statalitate și să mobilizeze toate resursele diplomatice și financiare pentru a aduce la Chișinău originalul, nu copia sabiei. Facă-și muntenii copii, dacă au nevoie! A ajuns oare R. Moldova, succesoarea de drept și continuatoarea statalității Moldovei medievale a lui Ștefan, să cumpere o copie? Unde-i mândria noastră?! Ce, țara noastră e o copie? Sau statalitatea noastră e o copie trasă la indigo de pe originalul valah?! Nici un fel de copie! Să aducem originalul și punctum!

Dacă imperialiștii munteni dau 500 de milioane de lei, noi trebuie să dăm de trei ori mai mult! Că, slavă Domnului, acum avem de unde! Înmugurește pibul, dă în floare economia! Dăm tot bugetul țării, dar nu ne facem de râs cu o copie! Dacă nu ajunge bugetul, punem cu toții, mână de la mână, mai penim agenții economici, dar adunăm suma pe care o vor cere turcii. Mai facem un teleradio-maraton! Decât să umblăm în fiecare primăvară cu „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, mai bine anunțăm acțiunea națională „O sabie pentru statalitatea noastră”! Care pensionar sau bugetar nu ar jertfi cu plăcere pensia (leafa) pe o lună, pe două – pe un an, la urma urmei, numai să nu tragem această rușine statală: noi să aducem copia, iar imperiul de peste Prut să pună mâna pe originalul sabiei domnitorului nostru?

...Am comparat acțiunile propuse de guvernul nostru și de guvernul României privind comemorarea a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și am descoperit cu durere că în programul nostru nici nu figurează acest punct – aducerea sabiei... Nici chiar a copiei! Vasăzică, muntenii (care i-au ocupat pe moldovenii din dreapta Prutului și i-au românizat, muntenizat și valahizat) au acest punct, iar noi, moldovenii din stânga Prutului, care ne-am păstrat conștiința de neam, libertatea și statalitatea, nu!? Cum să înțelegem asta, dle Tarlev?
Și, tot în spiritul constructivismului, eu am unele pretenții față de planul de acțiuni ale guvernului nostru care mi se pare cam sărăcuț și incomplet. Ca această comemorare să nu eșueze, ca și cea cu domnitorul Cantemir, fac următoarele propuneri constructive. Prima chestiune e legată de sanctificarea lui Ștefan cel Mare: precum se știe, pe Ștefan cel Mare l-a declarat sfânt Biserica Ortodoxă Română, adică biserica imperiului vecin. (Era să zic și „prieten”.) Mitropolia R. Moldova recunoaște acest fapt? Dacă da, nu înseamnă aceasta că R. Moldova acceptă și chiar promovează ideile antistatale și expansioniste ale Mitropoliei Basarabiei? Soluția e următoarea: vlădica Vladimir respinge oficial decizia Bisericii Române și îl declară pe Ștefan cel Mare sfântul nostru național, moldovenesc! Statul nostru moldovenesc trebuie să aibă sfinți moldovenești, nu românești!

A doua chestiune. Marii noștri moldoveni sunt înmormântați pe teritoriul imperiului vecin. Aceasta creează serioase dificultăți în edificarea statalității moldovenești. Iată de ce, problema trebuie pusă principial: reprezentantul nostru la Consiliul Europei, A. Tulbure, urmează să ceară de urgență ca Strasbourgul să oblige imperiul român să cedeze R. Moldova rămășițele pământești ale lui Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu etc. Aducem osemintele acestora și înălțăm un panteon în fața Guvernului și a Parlamentului. Fiindcă, cum să comemorezi, de pildă, moartea lui Ștefan cel Mare, dar să nu te duci la mormântul lui? Dar cum să se ducă la mormântul lui de la Putna Voronin, Stepaniuc, Tarlev, Ostapciuc, când ei nu pot suferi organic imperiul român? Totodată, bănuiesc că vor exista mulți doritori din R. Moldova ca pe 2 iulie să meargă în pelerinaj la mormântul voievodului de la Putna, fapt ce poate influența negativ asupra sentimentelor lor statale moldovenești...

16 ianuarie 2004

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul