Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 11 August 2013, ora 08:50    Din editia print

Marime Font

O casă pentru Paul Goma

Dintr-o scrisoare deschisă trimisă preşedintelui Republicii Moldova de către un grup de scriitori, critici literari şi angajaţi ai Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, am aflat că aceştia îşi doresc ca marele scriitor Paul Goma să revină acasă.

 
 
 

Un lucru pe care şi eu mi-l doresc foarte mult, măcar şi de aceea că Paul Goma este cel mai mare scriitor basarabean din toate timpurile. Ceea ce nu se spune însă în scrisoare, dar se poate citi printre rânduri, e că aceasta mai e şi dorinţa expresă a lui Paul Goma. Un alt lucru nenumit în scrisoare, dar care şi el ar putea fi dedus după lectura acesteia, e că ar exista o problemă la mijloc. O problemă care îl împiedică pe Paul Goma să revină acasă. Pentru că dacă nu ar exista nicio problemă, de ce angajaţii Academiei i-ar mai fi cerut ajutor preşedintelui ţării?

Dintr-un interviu mai vechi pe care i-l luase lui Paul Goma Pavel Păduraru, ţin minte că marele scriitor invoca două posibile piedici: neacordarea cetăţeniei moldoveneşti soţiei sale şi lipsa unei case în care ar putea să locuiască. S-ar putea ca prima să se fi rezolvat. Pentru că, odată ce lui Paul Goma i s-a înmânat paşaportul albastru, nu văd de ce nu i s-ar fi da şi soţiei sale? 



În condiţiile astea, rămâne cealaltă problemă. O casă în care ar putea locui familia Goma. Se pare că, în această privinţă, apele încă mai sunt foarte tulburi. Adică autorităţile moldoveneşti încă nu i-au găsit o casă celui mai important scriitor basarabean din toate timpurile. Cred că anume, de aceea, semnatarii scrisorii s-au şi adresat după ajutor preşedintelui ţării. Din aceeaşi scrisoare, am mai dedus un lucru: că nici Centrului „Paul Goma” destinat, citez din scrisoare, „să se ocupe de adunarea, stocarea și studierea de documente scrise, de materiale audio și video privitoare la istoria comunismului și consecințele acestui flagel al sec. XX pe pământurile noastre” nu i s-a găsit un sediu. Ceea ce înseamnă că preşedintelui i se cere ajutor şi în această problemă.

Revin la prima problemă a casei lui Paul Goma şi vreau să spun următorul lucru: fiecărui sportiv moldovean care a cucerit vreo medalie la vreun campionat mondial i se dă o casă, din câte ştiu eu. În felul lor, scriitorii seamănă cu nişte sportivi, pentru că şi ei promovează imaginea ţării lor în lume. De ce atunci nu s-ar găsi o casă şi pentru cel mai mare scriitor basarabean din toate timpurile? Ar trebui să se găsească, măcar şi de aceea că e vorba despre Paul Goma, care e şi cel mai important disident anticomunist în viaţă. Cred că toată lumea e de acord cu faptul că ar fi o chestie de moralitate şi o dovadă a unei conştiinţe civice dacă lui Paul Goma i s-ar da o casă unde să locuiască. Lui Paul Goma, care a vorbit atâta despre basarabeni. Nu cred să mai existe vreun alt scriitor basarabean unde motivul basarabean să fie atât de prezent. Şi eu cred, sunt sigur de asta, că autorităţile culturale şi politice ale statului vor rezolva problema şi că Paul Goma va putea reveni acasă.

În afară de asta, Paul Goma ar mai trebui să intre în manualele de literatură din licee şi în cele din universităţi. Fără Paul Goma în manuale, revenirea sa acasă ar fi incompletă, iar reforma învăţământului ar fi una falsă.

Un articol de: Dumitru Crudu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul