Astăzi 20 Mai 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 18:20
Abonamente
SES - noi perspective pentru afacerea ta

Actualitate 21 Noiembrie 2017, ora 08:24

„Peștele” estic și „undița” europeană pentru Găgăuzia

Marime Font

a

 
 
 

 Sprijin fără precedent

La sudul Moldovei a demarat programul LEADER, orientat spre dezvoltarea rurală în UTA Găgăuzia și în raionul Taraclia prin intermediul asocierii potențialului localităților din regiune, relatează IPN.

 În data de 15 noiembrie 44 de sate au semnat între ele 8 Acorduri de parteneriat, cu scopul mobilizării organelor locale ale puterii și a locuitorilor pentru cooperarea eforturilor acestora în vederea soluționării sarcinilor economice și ameliorarea accesului spre serviciile publice. După cum se menționează pe pagina oficială a programului de pe Facebook, este vorba despre o inițiativă europeană realizată în Moldova pentru prima dată.

LEADER este parte a proiectului SARD, scopul căruia constă în dezvoltarea agriculturii și dezvoltarea rurală în UTA Găgăuzia și în raionul Taraclia menționate deja. SARD funcționează deja al doilea an și conform acestuia a fost acordată susținere pe mai multe direcții. În particular, în satele regiunii au fost finanțate circa 40 de proiecte în vederea îmbunătățirii infrastructurii sociale, asigurării accesului la apa potabilă și la reparația drumurilor. Volumul investițiilor europene a constituit 26 milioane de lei, o parte considerabilă de mijloace au alocat și autoritățile regionale.



Din câte se observă, cea mai importantă direcție a SARD-ului o constituie sprijinul financiar acordat startapurilor în domeniul antreprenoriatului, precum și al inițiativelor de dezvoltare a businessului. Pe parcursul ultimilor doi ani Uniunea Europeană a finanțat 30 de proiecte de business, prezentate de către locuitorii din Autonomia Găgăuză și din raionul Taraclia. Au beneficiat de susținere atât întreprinzătorii începători, cât și businessmenii cu mai multă experiență, doritori de a-și extinde afacerile. Datorită acestui lucru, în localitățile din regiune au fost inaugurate linii de producere a fructelor uscate, au fost fondate întreprinderi de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor de panificație, de reparație a mașinilor, precum și de fabricare a cașcavalului și brânzeturilor. Volumul ajutorului pentru fiecare beneficiar de proiect a constituit până la 20 mii de euro.

Încă un proiect european, care de data aceasta este implementat doar în Găgăuzia, este GAMCON (Gagauzia Modernization Convention). El a demarat în luna aprilie din anul acesta și este realizat de către Agenția Slovacă pentru Politica Externă, Asociația obștească „Tineretul Găgăuziei” și Universitatea de Stat din Comrat. Bugetul proiectului constituie 850 mii de euro.

GAMCON este orientat spre susținerea programelor de tineret și spre antrenarea tinerilor în viața socială. Potrivit afirmațiilor managerului de proiect, Dumitru Furtuna, sprijinul în formă de grant va fi acordat în astfel de sfere, cum ar fi tineretul și sportul, infrastructura socială, educația și cultura, precum și dezvoltarea turismului.

Găgăuzia și Taraclia dispun de o mai veche experiență de colaborare cu Uniunea Europeană. Totodată, o atât de mare atenție, care i se acordă regiunii în ultimii ani, este fără de precedent. Sunt de remarcat nu doar calitatea programelor sau volumul asistenței, ci și caracterul sistematic al sprijinului. De exemplu, SARD prevede, pe lângă susținerea financiară a întreprinzătorilor, și consultanță din partea experților pe parcursul primei perioade de dezvoltare a businessului. Toate acestea, dar, în mod special, faptul că ajutorul este orientat spre o parte concretă a Republicii Moldova, generează anumite întrebări cu privire la cauzele unui astfel de activism.

Compensații pentru deficitul de atenție

În opinia lui Vadim Ceban, prim-vicebașcan al Găgăuziei, implementarea proiectelor Uniunii Europene în autonomie este determinată de faptul că pe parcursul ultimilor ani regiunea s-a confruntat cu un deficit al asistenței financiare și tehnice de stat, comparativ cu alte raioane din țară. Pentru confirmare, el propune să fie analizată statistica oficială și, în special, volumul investițiilor publice pe cap de locuitor în regiune și în republică. Astfel, volumul investițiilor în activele materiale de lungă durată din contul mijloacelor bugetului de stat calculat la un locuitor a constituit în anul 2014 154,0 lei în Găgăuzia și 648,0 lei - în Republica Moldova. În anul 2015, diferența aceasta s-a majorat: 37,0 de lei pentru Găgăuzia și 522,0 de lei pentru Republica Moldova.

„Concluzia este că Găgăuzia nu a beneficiat în mod sistematic de volumul necesar de investiții din fondurile publice, iar informația respectivă a servit drept unul dintre, repet – unul dintre! – factorii de intensificare a procesului de implementare a proiectelor și de investire de către diverși donatori în regiunea noastră!”, a declarat Ceban, comentând pe rețelele de socializare tema asistenței externe a Autonomiei Găgăuze.

Vorbind despre donatorii externi, Ceban a avut în vedere nu numai Uniunea Europeană, dar și alți parteneri ai Găgăuziei, în special Rusia și Turcia. Însă aceste țări acordă Găgăuziei un mare ajutor în mod tradițional. Specificul ultimilor ani constă în sporirea bruscă a asistenței anume din partea Uniunii Europene. De menționat, că deja de mulți ani Comratul apelează la Uniunea Europeană de a i se acorda regiunii un ajutor consistent și bine orientat. Este posibil ca aceasta este reacția întârziată la această solicitare. Totodată, nu putem exclude și factorul geopolitic, care să însemne interesul Uniunii Europene însăși de a se lupta pentru simpatia Găgăuziei.

Două strategii

În luna februarie 2014, în Găgăuzia a avut loc un referendum consultativ, în cadrul căruia circa 98% dintre alegători s-au pronunțat contra aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Raionul Taraclia a susținut atunci referendumul din Găgăuzia în formatul desfășurării în localitățile raionului a adunărilor cetățenilor, la care aceeași chestiune a fost susținută în unanimitate. Ținând cont de faptul că atât populația Găgăuziei, cât și cea din Taraclia susțin standardele europene ale democrației, principiile statului de drept, posedă într-o mare măsură cetățenia uneia dintre țările Uniunii Europene, iar în timpul dezbaterilor asupra drepturilor minorităților naționale și atribuțiilor teritoriilor autonome apelează la experiența europeană, atunci bilanțul plebiscitului din februarie te face să pui la îndoială raționalitatea opțiunii și să presupui că imaginea negativă a Europei a fost exagerată în mod artificial.

Dacă cineva are dubii în ceea ce privește stările de spirit ale locuitorilor din Găgăuzia și din raionul Taraclia, exprimate în cadrul referendumului din anul 2014, putem face trimitere la sondajul sociologic, pe care l-a desfășurat în regiune peste doi ani de zile Institutul de Politici Publice (IPP). Cifrele nu sunt chiar atât de categorice, dar sunt totuși destul de relevante: contra aderării la Uniunea Europeană s-au pronunțat 79% dintre locuitorii Găgăuziei (82,9% din locuitorii raionului Taraclia), iar pentru aderare – 3,1% din populația Găgăuziei (5,1% din cea a raionului Taraclia), ceilalți ori nu au răspuns, ori au fost indeciși.

Nu ne putem aștepta ca felul în care Uniunea Europeană acordă asistența să aibă un efect rapid și să schimbe brusc starea de spirit a locuitorilor Găgăuziei. Aceasta totuși nu este ajutor umanitar, pe care mulți ani la rând îl acordă regiunii Rusia și Turcia. Făcând donații de utilaj medical, de unității de mijloace tehnice speciale și de cărți, edificând obiective ale suprastructurii sociale, „partenerii tradiționali” ai Găgăuziei satisfac cerințele de moment ale locuitorilor, dar soluționează într-o măsură mai mică problemele-cheie.

Uniunea Europeană acționează după un alt model: pe lângă componenta socială, principala asistență este acordată pentru dezvoltarea mediului de afaceri și stimularea inițiativei civice. Adică, aceasta este o ilustrare relevantă a cunoscutei istorii despre ce e mai bine: să-i oferi săracului pește proaspăt, ca el să mănânce pe săturate, sau o undiță, ca el să învețe să se asigure singur.

De exemplu, conform proiectului SARD, până la sfârșitul anului 2018 se planifică să se deschidă circa 155 locuri noi de muncă. E puțin probabil ca astăzi lucrul acesta să îmbunătățească imaginea Uniunii Europene, dar acestea vor constitui investiții, care vor da rezultat într-o perspectivă medie și îndepărtată. În afară de faptul că atare proiecte revigorează sectorul real al economiei, ele contribuie la consolidarea clasei de întreprinzători activi, care își identifică succesul lor cu standardele și resursele europene. Creșterea cantitativă și calitativă a acestui grup al societății poate să influențeze, în ultima instanță, în mod mult mai eficient atât opinia publică cât și autoritățile, determinând o realitate politică nouă a regiunii.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

 


Editorial 18 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Chișinăul e pierdut!

Scriam săptămâna trecută că, dacă cei trei candidați importanți unioniști sau proeuropeni la șefia Capitalei, Andrei Năstase, Valeriu Munteanu și Constantin Codreanu, nu vor alege doar pe unul dintre ei, pentru a merge în alegerile de duminică, nu va avea niciun sens să ieșim la votare. Din...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Mai 2018, de George Simion

Schimbați balada!

În cei peste zece ani, de când am cunoscut R. Moldova, m-a fascinat mereu felul în care electoratul pro-estic s-a mobilizat la vot. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Moni Stănilă

Buni sau răi?

Că tot suntem în campanie electorală, să ne reîntoarcem puțin la judecata aproapelui. Ușurința cu care catalogăm oamenii din jurul nostru e incredibilă. Despre oricine putem afirma câte ceva, de parcă le-am cunoaște gândurile și pocăința. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Constantin Tănase

Obsesia autohtonizării și destinul graiului matern

Nu rareori, când vorbim despre situația limbii române din stânga Prutului, demonstrăm o înțelegere cu totul puerilă, școlărească a fenomenului.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Răzvan Munteanu

Trump scoate SUA din acordul nuclear cu Iranul. Ce poate urma?

Foarte mulți jurnaliști sau analiști de politică externă spuneau că retorica folosită de către Donald Trump în cursa electorală pentru Casa Albă va fi abandonată odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Statelor Unite.  

() Citeşte tot articolul

Atitudini 16 Mai 2018, de Constantin Tănase

Presa a uitat de 16 mai

Presa de la Chişinău, dar şi cea de peste Prut, preocupată de chestiuni vitale pentru destinul nostru naţional, cum ar fi, de exemplu, înjurăturile de căruţaş ameţit ale lui Voronin sau cele de oier devenit milionar ale lui Gigi Becali, a trecut falnic şi fără păs peste data de 16 mai, o zi...

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Moni Stănilă

Primăvară cu poezie

În perioada 3-5 mai a avut loc Festivalul Internațional „Primăvara Europeană a Poeților”, ediția a VIII-a. Evenimentele au debutat cu depunerea de flori la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, urmată de Simpozionul Internațional „Dialoguri europene:...

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Mai 2018, de Dan Nicu

Lui Dodon nu i-ar strica să ia lecţii de la Kim Jong-un

Întâlnirea de pe 27 aprilie dintre preşedinţii celor două jumătăţi ale Coreei, despărţite din 1953 printr-un război purtat pe baze ideologice, imprimă speranţe că în curând în peninsula Coreeană starea formală de război va fi încheiată şi va începe o eră a...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Moni Stănilă

Cu pași repezi spre Primărie

Fiecare dintre noi are o poziție vizavi de apropiatele alegeri de la Primărie. Fie susține un candidat, fie nici nu vrea să meargă la vot, fie merge să își dea votul împotriva cuiva. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Salvați Chișinăul! Andrei, Valeriu, Constantin…

Peste o săptămână, unii chișinăuieni îşi vor alege primarul. Dar dacă și atunci vom avea 12 concurenți electorali, nu va avea niciun rost să ieșim din case. Mai bine am dormi în acea zi până la închiderea secțiilor de votare, pe fundalul unor cântece de luptă...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Mai 2018, de Moni Stănilă

Copilăria lui Kaspar Hauser

Bogdan-Alexandru Stănescu - scriitor, traducător și editor - pe care l-am avut invitat la cenaclul Republica în 2015, a publicat anul trecut primul său roman - Copilăria lui Kaspar Hauser, care deja a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu' lui Thoreau”,...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 9 Mai 2018, de Moni Stănilă

Împărat al distrugerii

Nu pot să nu revin constant la ce ar fi trebuit să presupună datoria omului ca împărat al creației. Mai ales acum, în plină primăvară, când vegetația se străduiește să acopere tot gunoiul pe care îl lăsăm în urma noastră.

() Citeşte tot articolul

 

 



Cele mai citite articole Timpul.md