Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:06
Abonamente
 
 
 

Actualitate 22 Aprilie 2015, ora 07:55

„Tradiții” de Paști

Marime Font

Pe lângă tradițiile populare specifice marilor sărbători religioase, există și cele care te lasă perplex. Ele dezvăluie moravurile și firea imprevizibilă a concetățenilor noștri. 

2 lei pentru „Hristos a Înviat”!

Dacă tot umblă copiii la colindat vestind că S-a născut Fiul Domnului ca să primească în schimb nuci, colaci și niște bănuți, de ce să nu o facă și atunci când El învie după ce a fost răstignit? Mai ales că este o ocazie în plus de a câștiga un leu-doi:

„Dorm eu liniștit, când la un moment dat aud că cineva strigă la ușă: Hristos a Înviat! Ies afară și văd în prag un boț de om, îi răspund: „Cu Adevărat a Înviat” și aștept să plece! Fetița se uită la mine cu niște ochi mășcați și îmi arată cu degetul la sacoșa pe care o avea în mână! M-am priceput și i-am adus un ou roșu, câteva ciocolate, biscuiți și o banană! I le pun în pachet și-i zic să mai intre și la anul! La care ea: - Da lei, nu-mi dai nici un leu? Fug în casă și îi aduc 2 lei, îi întind, la care ea: - Pune-i în culioc (din rus., pungă, n. red), de Paști banii nu se dau în mână!  Am rămas mut.



Eu nici măcar nu știam că de Paști se umblă prin sat după bani, nu tocmai că nu se dau în mână!”, se miră colegul nostru Dorin Galben.

Originile „Umblatului după ouă” sunt vechi şi fac trimitere la veacurile precreştine în care Anul Nou era sărbătorit primăvara, la începutul lunii martie, conform calendarului lunar. Oul, considerat prototipul seminţei, vopsit în culoarea sângelui viu, simbolul vitalităţii, al sănătăţii şi al regenerării, avea rol de mesager al începutului unui nou ciclu de viaţă şi al unui nou ciclu agrar. El era dăruit, purtând toate aceste semnificaţii, membrilor familiei şi apropiaţilor, mai ales copiilor, în multe comunităţi arhaice de pe cuprinsul Europei, spun etnologii care au studiat fenomenul.

Ștefan cel Mare ardea anvelope

O televiziune locală a realizat un reportaj cu ocazia Paștelui într-un sat din raionul Criuleni, unde, în Sâmbăta Paștelui, tinerii făceau „denii”, adică aprindeau anvelope de cauciuc și le dădeau de-a dura de pe un deal. Băieții cu fețele afumate nu știau ce semnifică întregul ritual, dar au explicat că așa au apucat de la părinți. Un părinte în schimb recunoaște „așa-i tradiția, știm că este ilegal, dar ce să facem?”, se întreba omul cu fața negricioasă de fum.
Totuși, nu aprinderea rugurilor, care au menirea să alunge duhurile rele în Noaptea Învierii, este ilegală, ci arderea anvelopelor de cauciuc. Altfel, oamenii neștiutori ar putea presupune că tradiția se trage de pe timpul lui Ștefan cel Mare care lua roți de tractor și le dădea foc în Noaptea Paștelui.

Popa grijuliu

Într-un sat din raionul Căușeni parohul bisericii din localitate a făcut reparație în biserică. Pe banii enoriașilor, desigur. Ferestrele de lemn au fost înlocuite cu geamuri termopan, iar poarta frumoasă, cu ornamente – schimbată cu una ordinară. După vopsire, în fața credincioșilor a răsărit o combinație mortală de un locaș albastru și un gard verde aprins. A fost pavată și curtea bisericii. Se pare că popa ține la ea ca la ochii din cap, pentru că deja de doi ani, în Noaptea Învierii, sfințirea bucatelor are loc în drum, ca nu cumva credincioșii să deterioreze pavajul din curte.

Rubrică pregătită de Ion Macovei

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md