Recentele schimbări din Republica Moldova au antrenat și nevoia de a modifica Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017, un pachet legislativ recent, dar care  a eșuat în a rezolva neajunsurile și vulnerabilitățile la care sunt expuse întreprinderile de stat și municipale. 

În ultimii ani, întreprinderile au devenit adevărate oaze ale clientelei politice, puternic politizate, semi falimentare, iar remunerațiile ridicate ale administratorului sau membrilor Consiliilor de Administrație nu au avut corespondent în performanța acestora. Multe dintre întreprinderile aflate încă în gestiunea statului sunt într-o situație critică, având datorii foarte mari, inclusiv către propriii angajați, existând incertitudini majore cu privire la viitorul lor (blocaj financiar, restructurare, risc de disponibilizări, insolvență). Altele au fost privatizate într-o manieră cel puțin contestabilă. 

Un proiect de lege de modificare a legislației privind întreprinderile de stat și municipale a fost depus recent de doi deputați ai fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate. Propunem 10 alte modificări și adăugiri care pot ajuta la crearea unui cadru legal solid pentru administrarea, monitorizarea și evaluarea întreprinderilor de stat și municipale.   

Administratorului întreprinderii – îmbunătățirea procedurii de selecție și publicarea planului de performanță/ de administrare a întreprinderii.  

1. Transparentizarea procedurii de selecție a administratorului întreprinderii – Autoritatea publică tutelară trebuie să stabilească indicatorii de performanță financiară și nefinanciară pentru fiecare întreprindere de stat și municipală. Concursul de selectare al administratorului va fi transparent,  iar planul de performanță bazat pe indicatorii financiari și non financiari (pe baza căruia se va face selecția) va fi publicat pe pagina întreprinderii și pe pagina autorității publice tutelare cu cel puțin 15 zile înainte de concurs. Pe baza indicatorilor stabiliți, candidații la funcția de administrator  își prezintă viziunea privind programul și dezvoltarea întreprinderii.  

După finalizarea unei liste scurte de candidați (e.g în România este vorba de cinci persoane), selecția administratorului se efectuează de către autoritatea publică tutelară. În urma selectării unui administrator, se stabilește și negociază un plan de administrare pentru perioada exercitării funcției.  

Planul de administrare va fi public și  supus evaluării periodice a Consiliului de Administrație și autorității publice tutelare. 

2. Salarizarea administratorului întreprinderii și aparatului de conducere va avea o componentă fixă și una variabilă, în funcție de performanțele întreprinderii, negociată de către autoritatea publică tutelară la semnarea planului de administrare al întreprinderii.  

Conform legii aflate în vigoare, Regulamentul privind modul de selectare și numire a administratorului, a membrilor consiliului de administrație și a comisiei de cenzori a întreprinderilor de stat şi condiţiile de remunerare a acestora se aprobă de Guvern. 

Consiliu de Administrație – procedura de selecție și plafonarea numărului de mandate 

3. Procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație –  Selecția membrilor trebuie să parcurgă o procedură competitivă, similară cu cea de la desemnarea administratorului, iar criteriile de selecție vor fi definite la nivelul autorității publice tutelare. 

În cazul în care legiuitorul consideră necesar, Consiliul de Administrație pentru întreprinderile medii și mari poate fi selectat de către o comisie independentă, specializată în selectarea resurselor umane, selectată de autoritatea publică tutelară în urma unei proceduri transparente. În România, de exemplu, legislația prevede că în cazul consiliilor de administrație ale regiilor autonome de peste 500 persoane acestea sunt selectate de o comisie externă.  

Actuala legislație prevede un număr minim de trei persoane pentru Consiliul de Administrație. Un număr maxim de șapte persoane ar putea fi prevăzut, similar cu legislația românească. Procesele verbale ale ședințelor Consiliului de Administrație trebuie publicate pe site-ul întreprinderii. 

4. Limitarea numărului de mandate în Consiliile de Administrație – Aceeași persoană nu poate fi membră în mai mult de trei Consilii de Administrație, fie că vorbim de întreprindere de stat sau municipală. Membrii Consiliului de Administrație ar trebui să fie selectați pe o perioadă de doi ani și pentru o perioadă de maxim patru ani (două mandate).

Prezenta lege prevede posibilitatea aceleiași persoane de a fi membră în trei Consilii de Administrație pentru întreprinderile de stat și trei Consilii de Administrație pentru întreprinderile municipale.

 5. Remunerarea membrilor Consiliilor de Administrație trebuie plafonată și nu trebuie să depășească salariul mediu din întreprindere.   

Achizițiile publice 

6. Achizițiile publice ale întreprinderilor de stat și municipale trebuie să se supună în totalitate Legii Achizițiilor Publice – prevederea este inclusă în proiectul depus recent în Parlamentul Republicii Moldova privind completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246/2017. 

Conflictul de interese 

7. Eliminarea pragului minim pentru conflict de interese – Noțiunea de conflict de interese nu va include un prag minim (conform prezentei legi se înțelege conflict de interese orice tranzacție ce depășește 1% din valoarea activelor nete ale întreprinderii sau depășește 400 000 lei).  Proiectul depus recent prevede un prag minimal de 10.000 lei.  

Transparența întreprinderilor de stat și municipale 

8. Obligativitatea publicării datelor economice și non-economice, chiar și sub auspiciile unor sancțiuni, poate face mai transparentă activitatea acestor întreprinderi și facilita posibilitățile societății civile și jurnaliștilor de a le monitoriza. Rapoartele întreprinderilor trebuie să fie în format deschis, care poate fi editat și ușor accesibil. O corelare cu legea accesului la informație este necesară.  

Crearea unui raport minimal de publicare a datelor pentru toate întreprinderile municipale și de stat, inclusiv raportare financiară (e.g venituri/cheltuieli, ponderea dintre cheltuieli curente și costuri investiții, salariu mediu întreprindere, salarii Consiliu de Administrație și Administrator, etc) și non-financiar (e.g date privind îndeplinirea indicatorilor de performanță ai companiei). 

Rapoartele trebuie publicate anual, la cel mult două luni de la încheierea anului financiar, pe pagina întreprinderii și a autorității publice tutelare. În cazul nepublicării rapoartelor sau prezentării unor rapoarte incomplete, administratorul și membrii Consiliului de Administrație sunt susceptibili de sancțiuni.  

Comisia de cenzori / Audit extern al întreprinderilor 

9. Stabilirea clară a procedurii de control financiar și audit  – Conform legislației actuale, fiecare întreprindere dispune de o comisie de cenzori care asigură controlul economico-financiar. 

Proiectul depus recent în Parlamentul Republicii Moldova privind completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017 stabilește și un audit extern al tuturor întreprinderilor. O propunere foarte bună, cerută inclusiv de partenerii europeni, dar legiuitorul trebuie să decidă care este modul de control economic financiar al întreprinderii și să evite dublarea acestei activități.  

Alternativ, exercitarea controlului activității economico-financiare a întreprinderii se poate realiza de către Ministerul Finanțelor prin obligativitatea transmiterii unui raport financiar semestrial către acesta, fără a fi nevoie de o comisie de cenzori la nivelul fiecărei întreprinderi. 

În România, conform legii, Ministerul de Finanțe publică analiza situației companiilor de stat și poate aplica amenzi pentru nerespectarea Legii 111/2016 (a companiilor de stat), dacă aceasta este încălcată. Neajunsul în cazul României este numărul limitat de persoane din cadrul Ministerului care au această responsabilitate și lipsa unei monitorizări reale a companiilor de stat. Este nevoie de un departament special în cazul în care această responsabilitate va fi la nivelul Ministerul Finanțelor. 

 Noi întreprinderi de stat sau municipale 

10. Înființarea de noi întreprinderi de stat și, în special, municipale trebuie limitată drastic și posibilă doar în condițiile excepționale, bine stabilite de către legiuitor. Este nevoie să existe o justificare clară a motivului înființării lor și atribuțiilor acestora.  

Exemplul celor 22 de companii de la nivelul Primăriei Generale a Municipiului București, declarate ilegale de instanțele de judecată, care au creat sute de locuri pentru directori, administratori și membri ai Consiliilor de Administrație, nu trebuie repetat.    

Pe agenda publică trebuie repusă și problema dimensiunii exagerate a sectorului de stat din economia moldovenească. Justificarea menținerii unui sector de stat supradimensionat, mult peste media europeană, nu se justifică obiectiv prin prisma rezultatelor financiare ale acestora. Însă orice privatizare sau emitere și vânzare de acțiuni trebuie bine reglementată și în avantajul Republicii Moldova,  pentru a nu repeta lipsa de transparență a privatizărilor anterioare. 

https://watch.cpr.md/