20 de ani de suveranitate

 Evenimentul cu semnificaţie dublă a fost consemnat, astăzi, la Teatrul de Operă şi Balet (acolo unde s-a întrunit legislativul în urmă cu 20 de ani), de deputaţi şi miniştri actuali, împreună cu cei de acum 20 de ani, precum şi de preşedinţi de raioane şi primari, reprezentanţi ai ambasadelor şi societăţii civile. „Declaraţia de Suveranitate a fost proiectul suprem şi unda de şoc, care a provocat dispariţia URSS. La noi, spre deosebire de baltici, suveranitatea s-a manifestat mai timid şi mai dozat”, afirmă Ion Hadâcă, fostul preşedinte al Frontului Popular, actualmente preşedintele fracţiunii PL din parlament. Hadârcă, pe atunci şi deputat în Sovietul Suprem al URSS, povesteşte că, după acel act, reprezentanţii Moldovei la Moscova erau apostrofaţi pentru curajul lor şi luaţi în băşcălie de nomenclaturiştii ruşi. Mai mult, li se sugera să renunţe la suveranitate pentru a nu avea probleme. „Luaţi atâta suveranitate cât îţi putea duce sau înghiţi”, ne spunea Boris Elţin. Noi nu am luat nimic de la nimeni, dimpotrivă de la noi s-a luat”, mai spune fostul preşedinte al Frontului Popular. La 20 de ani, Ion Hadârcă afirmă că suveranitatea noastră este foarte fragilă şi trebuie încă mult timp s-o apărăm.

Prin actul de suveranitate, adoptat la 23 iunie 1990, pentru prima dată în acest spaţiu apar noţiuni ca: patrimoniu naţional, separarea puterilor în stat, stat de drept, cetăţenie, dreptul de a avea relaţii externe cu alte state şi organizaţii, ele fiind, într-un fel, schelet de Constituţie. „Pentru prima dată după perioada regimului totalitar dreptul de a exercita suveranitatea era transmisă poporului şi nicio persoană particulară nu putea să-şi asume dreptul de a exercita această suveranitate. Nimeni nu s-a gândit că, după zece ani, va reveni la putere un partid comunist care se va transforma într-o dictatură şi va duce Moldova în sărăcie”, a declarat Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al RM. „Parlamentul de atunci a legiferat un curs politic care avea punct final ieşirea din URSS. De asemenea, atunci s-au pus bazele economiei naţionale”, a completat prim-ministrul Vlad Filat. Iar primul preşedinte al RM, Mircea Snegur, a declarat că adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost „prima victorie substanţială în direcţia ruperii de sub puterea Moscovei”, din care motiv trebuie să fie una din cele mai semnificative date ale istoriei noastre. În altă ordine de idei, Alexandru Moşanu, preşedintele primului parlament al RM, a mulţumit liderilor Alianţei pentru atenţia acordată trecutului nostru recent. El a povestit că declaraţia adoptată conţine şi un aviz sau motivare istorică, prin care a fost răsturnată concepţia sovietică de istoriografie referitor la trecutul nostru.

„Pentru prima dată, în 20 de ani, ne-am adunat să discutăm şi să medităm asupra acestui subiect. Suveranitatea trebuie văzută prin ochii tinerilor născuţi în anii 1989-1990, cărora trebuie să le creăm perspective de a rămâne în ţară. Merită să te cerţi şi să pui în pericol suveranitatea şi soarta RM?”, întreba preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, cu aluzie la disensiunile din cadrul alianţei de guvernământ. Potrivit aceleiaşi surse, din cei 20 de ani, zece i-am trăit sub dominaţia marxism-leninismului. „Pe alocuri ne gândeam că n-o să mai scăpăm. Dar a fost nevoie de încă un efort (la 7 aprilie 2009 – n.r.) al poporului român pentru a aduce pe acest pământ speranţa unui traseu european”, a declarat Diacov. După această afirmaţie, sala a comentat îndelung declaraţia lui Diacov, iar Ghimpu a menţionat că deja se simte „mai uşurat”.

Luni, 28 iunie, urmează ca parlamentul să se convoace în şedinţă extraordinară pentru a audia raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar şi, cel mai probabil, pentru a condamna regimul de ocupaţie. Unele din meditaţiile politicienilor de ieri şi de azi au vizat anume acest aspect. Preşedintele interimar a promis pentru mâine surprize ce ţin de comemorarea celor 70 de ani de ocupaţie sovietică a Basarabiei.