Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 07:16
Abonamente
 
 
 

Eveniment 9 Mai 2017, ora 08:51

9 mai - Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial

Marime Font

Ziua de 9 mai este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Un prim act de capitulare necondiționată a Germaniei a fost semnat la 7 mai 1945, la Reims, consemnează volumul ''Repere de cronologie internațională 1914-1945'' (1982). Din partea Germaniei, documentul a fost semnat de feldmareșalul Alfred Gustav Jodl, amiralul Friedeburg și generalul-maior Wilhelm Oxenius, iar din partea aliaților de generalul locotenent britanic Sir Frederick Morgan, generalul francez Francois Sevez, amiralul H. M. Burrugh, comandantul forței navale expediționare aliate, generalul-locotenent Walther Bedell Smith, șeful statului major al armatelor aliate, generalul Karl Spaatz, comandantul forțelor aeriene ale SUA, generalul-locotenent Ivan Cermișev și generalul-locotenent Ivan Susloparov din partea URSS.

În noaptea de 8 spre 9 mai 1945, procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în cartierul general al armatei sovietice din Belin-Karlhorst, la dorința expresă a conducătorului sovietic Iosif V. Stalin. De această dată, documentul a fost semnat de către mareșalul Wilhelm Keitel, generalul Stumpf și amiralul Friedeburg din partea Germaniei, de către mareșalul G.K. Jukov din partea Comandamentului suprem sovietic, de mareșalul britanic Arthur B. Tedder, generalul american K. Spaatz și generalul francez J. de Lattre de Tassigny.



În urma semnării actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care și-au pierdut viața peste 60 de milioane de oameni, militari și civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale și economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârșit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki (6 și 9 august), armistițiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

În acest context, Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe țări din estul Europei, printre care și România, dar și de statele care au aparținut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franța, Slovacia, Cehia, Norvegia, Țările Baltice și în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai.

Cel de-Al Doilea Război Mondial a fost declanșat în zorii zilei de 1 septembrie 1939, când trupele germane au invadat Polonia pe toată lungimea graniței comune. Două zile mai târziu, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei, treptat intrând în conflict mai multe state. La 5 septembrie, Guvernul SUA și-a declarat neutralitatea față de conflictul izbucnit în Europa, potrivit volumului ''Al Doilea Război Mondial'' (Henri Michel, 2006).

La 27 septembrie 1939, Varșovia a capitulat, ca urmare a gravelor înfrângeri suferite de Polonia, o zi mai târziu fiind semnat la Moscova un tratat germano-sovietic prin care s-au stabilit granițele între URSS și Germania după prăbușirea statului polonez. Partea de vest a Poloniei a fost anexată la cel de-al III-lea Reich german, restul teritoriului aflându-se sub conducerea ''Guvernământului general al regiunilor poloneze ocupate''.

Între 17 octombrie 1939 și 9 aprilie 1940 la granița franco-germană nu s-au mai desfășurat ostilități germane. Perioada a rămas cunoscută sub numele de ''războiul ciudat''. La 9 aprilie 1940, trupele Germaniei naziste au invadat Danemarca și Norvegia. În prima țară succesul a fost total, în cea de-a doua rezistența militară a fost mai puternică.

La 10 mai 1940 a început ofensiva germană în Europa occidentală, fiind atacate cu forțe puternice (motorizate și aviație) Belgia, Olanda și Franța, Parisul fiind ocupat la 14 iunie. Încercarea germanilor de a invada Marea Britanie prin operația ''Leul de mare'' a eșuat în vara aceluiași an, din cauza rezistenței opuse de aviația militară britanică, amintește volumul amintit mai sus. În aprilie 1941 au fost ocupate Iugoslavia, apoi Grecia.

La 22 iunie 1941, trupele Reich-ului și cele ale aliaților săi au atacat Uniunea Sovietică, în cadrul Operațiunii Barbarossa. Eșecul ''războiului-fulger'' era evident, pentru că oricât de mari au fost eforturile depuse, Leningradul și Moscova nu au putut fi cucerite.

O grupare aeronavală niponă a atacat surprinzător, la 7 decembrie 1941, baza de la Pearl Harbour, unde era concentrată flota americană din Pacific. În aprilie 1942 americanii au bombardat Tokyo, iar japonezii au decis să continue operațiunile ofensive până în insulele Aleutine și Hawaii. Înaintarea lor a fost oprită în sud, la Guadalcanal, unde militarii americani au executat în august 1942, prima lor operațiune amfibie de debarcare, potrivit volumului ''Al Doilea Război Mondial'' (Henri Michel, 1996). Aici au luptat până în februarie 1943 pentru cucerirea acestui punct strategic.

Debarcarea anglo-americană în Maroc și Algeria (noiembrie 1942) a permis încercuirea și distrugerea forțelor germano-italiene și a pus capăt războiului din Africa (mai 1943), după lupte grele, duse mai ales pe teritoriul Tunisiei. La sfârșitul lunii august 1942, armata a VI-a germană, condusă de generalul Paulus, a ajuns la Stalingrad.

Un nou front s-a deschis în Europa la 6 iunie 1944, Ziua Z, Aliații asigurând un cap de pod pentru succesul operațiunii Overlord, conduse de generalul american Dwight D. Eisenhower. Normandia a reprezentat doar începutul unei ample ofensive pe noul front din vestul Europei. Trupele aliate au eliberat ulterior Franța, Belgia, Luxemburgul și Olanda, pătrunzând în inima Germaniei câteva luni mai târziu.

În vara anului 1944, Armata Roșie a lansat o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România s-a alăturat Națiunilor Unite, provocând o breșă masivă în sistemul defensiv german. Militarii români alături de cei sovietici au depășit rapid aliniamentul Munților Carpați, începând acțiunile de eliberare a nord-estului României, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei etc. La 25 octombrie 1944, tot teritoriul României era complet eliberat de sub ocupația fascistă. Ca urmare a acestei ofensive, Germania și-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot în 1944, Aliații au obținut controlul asupra spațiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament. Pe frontul din Pacific, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor și o serie de puncte strategice.

În Est, sovieticii au declanșat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eșecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliații au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice și cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roșie. În primele zile din mai, trupele germane au capitulat.

sursa: agerpres.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul