Astăzi 17 Iulie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 16 Iulie 2018
Abonamente

Eveniment 18 Iulie 2011, ora 05:21    Din editia print

Eveniment epocal la Hagi-Curda A fost sfinţită prima biserică românească din Ucraina

Marime Font

Foto: Ion Macovei

a

 
 
 

Sâmbătă a avut loc un eveniment important pentru românii din regiunea Odesa. În satul românesc Hagi-Curda (Camîşovca) din raionul Ismail, un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Petru, mitropolitul Basarabiei, a sfinţit singura biserică ortodoxă românească de pe teritoriul Ucrainei. Evenimentul a fost supravegheat de securitatea ucraineană, iar vameşii de la Reni au încercat să împiedice în tot chipul ca la sfinţire să participe pelerini şi tineri veniţi din România. 

Biserica ortodoxă din satul Camîşovca (Hagi Curda) a fost sfinţită, iniţial, în anul 1875 şi şi-a îndeplinit misiunea până în 1979, când bolşevicii au decis demolarea acesteia. Locuitorii satului, majoritatea români, au reînfiinţat parohia românească în 1995, însă a fost nevoie de multă luptă cu autorităţile ucrainene, dar şi cu unii săteni, simpatizanţi ai Mitropoliei de la Moscova, pentru ca, în sfârşit, credincioşii să se vadă într-un locaş unde să poată asculta cărţile sfinte în limba română. În 2006, datorită eforturilor lui Vasile Iordăchescu, hagicurdean adevărat, au demarat lucrările de construcţie pentru noul locaş. Biserica a fost ridicată cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, al Consiliului Mondial Român şi al sătenilor. În doar patru ani şi jumătate, meşterii au finisat edificarea lăcaşului, iar în iulie 2010 preotul Anatolie Cristea a putut oficia aici primele slujbe religioase.



 În dimineaţa zilei de sâmbătă, 16 iulie, curtea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (foto) din Camîşovca a început să se umple de săteni şi oaspeţi din România şi R. Moldova. Totodată, satul a fost împânzit de zeci de miliţieni ucraineni, care s-au adunat în număr mare în preajma bisericii şi au blocat accesul pe unele străzi…

Sfinţirea locaşului a fost oficiată de un sobor de preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu ÎPS Petru, care a ţinut apoi o liturghie frumoasă în faţa sătenilor - bătrâni şi tineri care au lăsat treburile de acasă ca să-i asculte pe oaspeţii veniţi „tocmai de la Chişinău”. „O reeditare a acestui eveniment nu cred că va mai fi posibilă. Autorităţile ucrainene nu vor să ne îngăduie ca să ajungem la adevăr, că moldovenii de aici sunt tot români”, a spus parohul Anatolie Cristea care, de un de zile, face naveta de la Cantemir ca să ţină slujbele la Camîşovca. El recunoaşte totuşi că, de când a fost ridicată biserica, atitudinea unor săteni faţă de el s-a schimbat. „Când am venit aici, am primit reproşuri verbale din partea unor tineri din sat, dar acum, slavă Domnului, mai mulţi oameni vorbesc favorabil despre noi şi vin la biserica noastră. Îmi pare că facem o mişcare spre bine”, crede preotul.


Sub ochiul vigilent al miliţiei ucrainene...

Nu toţi cei care şi-au dorit au reuşit să ajungă la ceremonia de sfinţire a bisericii româneşti din Camîşovca. Oaspeţii sosiţi mai devreme au fost bulversaţi de ştirea că vameşii ucraineni au blocat trei autocare din România la punctul de trecere Giurgiuleşti-Reni. Pe o arşiţă cumplită, fără a oferi explicaţii, ucrainenii i-au ţinut cinci ore în vamă pe cei 130 de tineri din autocare, majoritatea studenţi şi membri ai Platformei Civice „Acţiunea 2012”. În primele două ore, ucrainenii spuneau că la postul vamal nu este curent electric. Abia după intervenţia reprezentantului de la Consulatul român din Odesa, tinerii au putut ajunge la Camîşovca, tocmai când evenimentul se epuizase deja. În aceeaşi zi, ucrainenii i-au întors din cale pe doi jurnalişti români: Simona Lazăr de la Jurnal Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România. Vameşii le-au invocat faptul că ei au primit interdicţia de a mai intra în Ucraina în 2009, atunci când ambii au publicat reportaje despre cum sunt încălcate drepturile românilor din sudul Basarabiei de către autorităţile ucrainene.
 
Satul Camîşovca - cu circa 3600 de locuitori, dintre care 98 la sută sunt moldoveni (români) - se află în raionul Ismail, regiunea Odesa, pe malul lacului Chitai. Până în 1947 satul a purtat denumirea oficială Hagi-Curda, după care a fost rebotezat Camîşovca. Azi, doar locuitorii mai în vârstă continuă să se numească hagicurdeni.

Referinţe: Răzbunarea ucrainenilor: ziarişti români declaraţi indezirabili

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Din nou – poezie

Poezia, din regina artelor, ajunge de multe ori în edituri să fie o Cenușăreasă. În Republica Moldova cu atât mai mult. Majoritatea poeților fie publică în România, fie – cei mai mulți – își plătesc cărțile. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Familia creștină – între neînțelegere și bășcălie

Ca de obicei internetul (și mândria) a(u) rupt în două prietenii, colegii de serviciu, oamenii din aceleași sfere de activitate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Câte surprize încap în Campionatul Mondial de Fotbal?

Capul de afiș al optimilor a fost cu siguranță rezultatul obținut de Rusia împotriva Spaniei. Evident un rezultat neașteptat.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Iulie 2018, de Dan Nicu

Statul interimar

Un sistem de justiţie pasibil de multe „calităţi”, însă nu de corectitudine, a anulat nişte alegeri locale perfect valide din nişte motive supte din deget, oferind un exemplu de ignorare şi sfidare a voinţei suverane a cetăţenilor.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 9 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Moldova – proiect imposibil

Regretatul jurnalist Andrei Gheorghe ne-a dat – mie și soțului – o importantă lecție care să ne ajute în scris. Atât ca jurnaliști, cât și ca scriitori. Azi o voi da mai departe, tocmai din cauză că o voi încălca parțial.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Dreptatea divină

Situația din țara noastră, dar și din celelalte – oriunde ne uităm, fie chiar și peste Prut – pare mai dezastruoasă ca niciodată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Cu avionul la cumpărături

E interesant cât de mult suntem preocupați de teorii. Lăsăm impresia că ne merge atât de bine încât singura grijă e teoria, iar partea practică a vieții se întâmplă de la sine. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Crucea de la răscruce. Moldova între nostalgia trecutului și nostalgia europeană

Motto: „Când ai zece pași de făcut, nouă pași sunt jumătatea drumului”. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

O nouă bază militară a SUA în România?

„Nu cred că există o zi fără provocări din partea Rusiei”, a declarat în această săptămână ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, pentru presa de la București. Potrivit oficialului, provocările ruse sunt în spațiul aerian, maritim și cibernetic, dar totodată...

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Eșecul Germaniei la Cupa Mondială

Eșecul Germaniei e un rezultat la care s-a „muncit” ani de zile. După ce în 2013 finala Ligii Campionilor se juca între două echipe germane, ambele conduse de antrenori germani, care cunoșteau jucătorii, a urmat Brazilia. Însă după Brazilia a venit primul pas al declinului:

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 28 Iunie 2018, de Ana Gabor

Suntem din Basarabia

Cine nu a învățat din greșelile istoriei, riscă să le repete. S-au împlinit 78 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, când Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 27 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Doza de cultură

Nimic nu relaxează omul mai mult decât o doză de cultură primită într-un spațiu necunoscut. E bine să ai parte și de o excursie, și de evenimente culturale.

() Citeşte tot articolul