Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 10:22
Abonamente

Comentariu 7 Decembrie 2014, ora 04:22    Din editia print

Marime Font

Absurdul lui Camus

Dacă citești Străinul fără să fi auzit nimic de Albert Camus, descoperi un roman trist, un personaj cu mari probleme de aliniere la regulile nescrise ale societății, dar și cu o emotivitate aparte, dublată de o onestitate, care îl încurcă în situațiile cheie. 

 
 
 

După ce închizi cartea, te bucuri că pedeapsa capitală nu mai e posibilă (cu mici excepții).

În schimb, dacă te ocupi și de părerile critice vizavi de Camus, afli că ai citit cartea unui scriitor care mizează pe absurd. După deducțiile simple de logică ale bunului simț, recunoști că procesul care a dus la condamnarea lui Meursault e absurd. Cum absurdă e și crima. Însă, la rece, privești în jur și vezi mii de situații ca cele descrise de Camus. De aici se desprind trei ipoteze: 1. lumea e absurdă în întregime; 2. Camus nu e un scriitor absurd; 3. de la scrierea romanului și până astăzi lumea a devenit absurdă. Ceea ce nu se poate susține de vreme ce romanul e scris în timpul celui de al II-lea război mondial. Ce poate fi mai absurd decât un război?



Personajul lui Camus află că i-a murit mama internată într-un azil. Participă la înmormântare cumva absent, la întoarcere o întâlnește pe Maria cu care are o relație, iar într-o zi la plajă ucide un arab. Din toate reacțiile și explicațiile lui Meursault, ne dăm seama că e acel gen de om care acceptă fatalist tot ceea ce este în jurul său, fără intenția de a schimba în vreun fel cursul vieții. De aceea nu plânge la înmormântare, și din același motiv nu refuză cererea în căsătorie a Mariei, dar îi spune că nu are importanță dacă o iubește.

Celelalte povești ce se desfășoară în paralel sau tangențial cu a lui, ni-l descoperă ca pe un observator obiectiv, dar amabil, dispus să își asculte vecinii. Chiar și atunci când moralitatea faptelor vecinilor e îndoielnică. Raymond își bate amanta, dar vrea să o pedepsească pentru minciuni - Meursault îi dă dreptate; bătrânul Salamano își urăște câinele și îl bate atât de mult încât câinele se teme de stăpân (ba și fuge de acasă) - dar Meursault îl înțelege. Chiar și atunci când își dă seama că pentru bătrânul Salamano câinele valorează tot atât cât decedata lui soție. Cumva, indirect, ți se spune că Salamano ține la cineva din nevoia de a-l urî.

Oricum, după ce Meursault ucide un arab, care îl urmărea pe Raymond (partea logică) dintr-un instinct stârnit de căldura soarelui (absurdul), el e judecat și condamnat la decapitare. Partea incredibilă (absurdă, dacă vreți) e că în capul acuzării stă vina lui Meursault de a nu fi plâns la înmormântarea mamei lui. Pe această vină își construiește acuzarea cazul. Pe modelul proceselor știute de toată lumea, el e aproape de prisos în timpul înfățișărilor în sala de judecată, deoarece importanți sunt avocații, martorii, judecătorul.

Momentul în care se identifică pe deplin cu ceea ce i se întâmplă e acela în care avocatul său, exasperat de tema înmormântării, excalmă: "Iată imaginea însăși a acestui proces. Totul e adevărat și nimic nu e adevărat!". E poate și momentul crucial care transformă Străinul într-un roman absurd, dar care transferă același atribut asupra întregii societăți. Uitați-vă cu atenție la știri. Este exact ceea ce se întâmplă în fiecare zi. Cu atâta perseverență, încât ni se pare normal.

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md