Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente
 
 
 

Cultură 3 Iunie 2016, ora 07:12    Din editia print

Academia de Științe a instituit premiul „Alexandru V. Boldur” pentru istorie

Marime Font

Istoricii din Republica Moldova și România au evocat la Chișinău viața și opera a două personalități marcante din istoriografia românească: Alexandru Boldur și Leonid Boicu.

A devenit deja o tradiție ca institutele din cadrul Academiei de Științe a Moldovei să organizeze evenimente prin care cinstesc înaintașii neamului nostru. Pe 2 iunie, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” - Filiala Iași a Academiei Române și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău au desfășurat Conferința Științifică Internațională cu genericul „Istoricul și Istoria: Alexandru V. Boldur – 130 de ani de la naștere, Leonid Boicu – 85 de ani de la naștere”, dedicată operei şi activităţii celor care au fost istorici români de origine basarabeană: Alexandru V. Boldur - profesor universitar, director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” - Filiala Iași a Academiei Române, Leonid Boicu – cercetător științific, șef al Sectorului Istorie Universală a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” - Filiala Iași a Academiei Române.

Evenimentul este o completare importantă la campania Editurii TIMPUL, de a populariza opera istoricului basarabean Alexandru Boldur, prin reeditarea celor mai importante lucrări ale sale. Originar din Chișinău, istoricul a trăit o viață captivantă plină de încercări impuse de vremuri grele, marcate de războaie mondiale, revoluția bolșevică, instaurarea dictaturii comuniste. Nici parcursul său academic nu a fost unul ordinar. Întâi a studiat la Facultatea de Drept a Universității din Petersburg și la Institutul de Arheologie din același oraș. A lucrat ca profesor și funcționar în Imperiul Țarist, apoi în URSS, iar în 1924 s-a repatriat în România și pleacă imediat la Paris unde face investigații științifice în problema apartenenței Basarabiei la spiritualitatea românească. Cunoștințele de drept și istorie i-au permis lui Alexandru Boldur să deschidă perspective noi asupra trecutului românilor și să explice mai bine cum a funcționat statul medieval moldovenesc sau mecanismele de rusificare a românilor din Basarabia din Imperiul Țarist.



După cum a observat, profesorul Gheorghe Cliveti de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, basarabeanul Boldur a scris „o istorie care se cuvine să fie reparcursă, o istorie care suscită dezbateri, reflecții”. Profesorul universitar Demir Dragnev a remarcat că „intelectualitatea basarabeană era poporanistă, se dedica poporului și, pe parcurs, a înțeles această misiune prin servirea națiunii române”. În acest context, în cadrul conferinței, directorul Institutului de Istorie al AȘM, Gheorghe Cojocaru, a menționat că „istoricul Boldur a deschis noi direcții științifice în cercetarea diferitor aspecte privind chestiunea Basarabiei în contextul evoluțiilor internaționale în sec. al XX-lea și al relațiilor bilaterale româno-ruse, politica țaristă de marginalizare și discriminare a culturii noastre naționale și modificări survenite în identitatea națională a românilor dintre Prut și Nistru, impactul dominației țariste, circumstanțele care au determinat actul Unirii din 27 martie 1918, perspectivele dezvoltării sociale și culturale a Basarabiei în cadrul României întregite, rolul intelectualității basarabene în viața politică și culturală a României interbelice”.

Dată fiind personalitatea de excepție a istoricului și profesorului universitar Alexandru V. Boldur și având în vedere vastele sale contribuții științifico-teoretice de o înaltă probitate academică, Institutul de istorie al AȘM a solicitat Consiliului Suprem pentru Știință și Renovare Tehnologică a AȘM să instituie premiul nominal „Alexandru V. Boldur” în domeniul istoriei pentru rezultate remarcabile în investigarea și cunoașterea trecutului istoric românesc, european și universal, promovarea adevărului istoric și cuantificarea moștenirii noastre istorico-culturale. Academicienii participanți la conferință au aprobat acest demers.

Ținem să anunțăm cititorii că editura TIMPUL vine în luna iunie cu o nouă carte a distinsului istoric - „Basarabia și relațiile româno-ruse”.

Timpul.md (I.M.)

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md