Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 24 Septembrie 2018
Abonamente

Opinii & Editoriale 3 Martie 2014, ora 06:15    Din editia print

Marime Font

Adevărata problemă a Ucrainei

Chiar şi după victoria Euromaidanului şi alungarea lui Viktor Ianukovici, Ucraina are în continuare de rezolvat o problemă gigantică: să găsească 19 miliarde de dolari pentru a-şi acoperi datoria din acest an. 

 
 
 

Dacă ne uităm puţin la cifre vom avea o altfel de perspectivă asupra evenimentelor de la Kiev. Anul trecut, Ucraina a suspendat acordul cu FMI prin care urma să primească un împrumut de 15,5 miliarde de dolari. Motivul suspendării acordului cu FMI: regimul Ianukovici a respins o serie de reforme cerute, precum renunţarea la subvenţiile pentru gazele naturale. Apoi a venit negocierea dură şi surprinzătoare cu Uniunea Europeană: Ianukovici a cerut Bruxelles-ului bani în schimbul semnării acordului de asociere. UE a respins acest târg, Moscova a sărit să acopere gaura bugetară a Kievului. Motivele care au stat la baza acestei bunăvoinţe excesive a Rusiei sunt limpezi pentru toată lumea, la fel ca şi reticenţa UE (care nu a reuşit încă să iasă din criză!) să umble la portofel când nu a fost vorba de aşa ceva pe parcursul negocierilor.
Cu Ianukovici sau fără Ianukovici, problema datoriilor Ucrainei rămâne. Tocmai ce a primit un rating de ţară din partea Standard and Poor's care o plasează la un pas de la declararea falimentului de ţară. Deutsche Welle a anunţat că guvernul de la Kiev mai are resurse financiare care să-i acopere cheltuielile curente doar pentru şase săptămâni – după care va urma haosul. Iar datoria de 19 miliarde de dolari ce trebuie achitată în acest an nu dispare. Moscova a anunţat deja că nu va fi de acord cu restructurarea datoriei publice a Kievului într-un pachet care să includă şi cele 3 miliarde de dolari cumpărate de Rusia în titluri de stat ucrainene. Cu alte cuvinte, ruşii îşi vor toţi banii înapoi. Iar pentru cele 2 miliarde de dolari pe care Ucraina trebuie să le plătească în acest an pentru gazele naturale din Rusia este greu de crezut că va fi acceptată o anulare sau amânare a datoriei.

Măsurile adoptate în euforia revoluţionară de la Kiev nu prea sunt de natură să câştige simpatia Moscovei. Anularea legii care permitea folosirea limbii ruse în administraţia locală, blocarea televiziunilor ruse – toate acestea sunt măsuri care îi vor face pe ruşi să fie foarte puţin flexibili atunci când va veni vorba de discutarea datoriei externe a Ucrainei. Pe de altă parte, România este contribuitor net la bugetul UE (dă mai mulţi bani decât primeşte) astfel că orice ajutor financiar european pentru Ucraina cuprinde, chiar dacă într-o mică măsură, bani româneşti. Apare drept naturală întrebarea oricărui contribuabil român: de ce aş sprijini cu banii mei un guvern de la Kiev care le interzice românilor din Ucraina să-şi folosească limba maternă în spaţiul public?



Actuala guvernare de la Kiev beneficiază de un gigantic capital de imagine în mass-media occidentală. Însă vorbele nu ţin de foame şi dacă previziunile Deutsche Welle se vor adeveri, peste şase săptămâni guvernul de la Kiev nu va mai putea plăti salariile angajaţilor săi. Peste mai multe săptămâni nu îşi va putea achita datoriile internaţionale – iar în acel moment capitalul de imagine se va evapora instantaneu.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul