Opinii și Editoriale

Adevărata problemă a Ucrainei

Dacă ne uităm puţin la cifre vom avea o altfel de perspectivă asupra evenimentelor de la Kiev. Anul trecut, Ucraina a suspendat acordul cu FMI prin care urma să primească un împrumut de 15,5 miliarde de dolari. Motivul suspendării acordului cu FMI: regimul Ianukovici a respins o serie de reforme cerute, precum renunţarea la subvenţiile pentru gazele naturale. Apoi a venit negocierea dură şi surprinzătoare cu Uniunea Europeană: Ianukovici a cerut Bruxelles-ului bani în schimbul semnării acordului de asociere. UE a respins acest târg, Moscova a sărit să acopere gaura bugetară a Kievului. Motivele care au stat la baza acestei bunăvoinţe excesive a Rusiei sunt limpezi pentru toată lumea, la fel ca şi reticenţa UE (care nu a reuşit încă să iasă din criză!) să umble la portofel când nu a fost vorba de aşa ceva pe parcursul negocierilor.
Cu Ianukovici sau fără Ianukovici, problema datoriilor Ucrainei rămâne. Tocmai ce a primit un rating de ţară din partea Standard and Poor’s care o plasează la un pas de la declararea falimentului de ţară. Deutsche Welle a anunţat că guvernul de la Kiev mai are resurse financiare care să-i acopere cheltuielile curente doar pentru şase săptămâni – după care va urma haosul. Iar datoria de 19 miliarde de dolari ce trebuie achitată în acest an nu dispare. Moscova a anunţat deja că nu va fi de acord cu restructurarea datoriei publice a Kievului într-un pachet care să includă şi cele 3 miliarde de dolari cumpărate de Rusia în titluri de stat ucrainene. Cu alte cuvinte, ruşii îşi vor toţi banii înapoi. Iar pentru cele 2 miliarde de dolari pe care Ucraina trebuie să le plătească în acest an pentru gazele naturale din Rusia este greu de crezut că va fi acceptată o anulare sau amânare a datoriei.

Măsurile adoptate în euforia revoluţionară de la Kiev nu prea sunt de natură să câştige simpatia Moscovei. Anularea legii care permitea folosirea limbii ruse în administraţia locală, blocarea televiziunilor ruse – toate acestea sunt măsuri care îi vor face pe ruşi să fie foarte puţin flexibili atunci când va veni vorba de discutarea datoriei externe a Ucrainei. Pe de altă parte, România este contribuitor net la bugetul UE (dă mai mulţi bani decât primeşte) astfel că orice ajutor financiar european pentru Ucraina cuprinde, chiar dacă într-o mică măsură, bani româneşti. Apare drept naturală întrebarea oricărui contribuabil român: de ce aş sprijini cu banii mei un guvern de la Kiev care le interzice românilor din Ucraina să-şi folosească limba maternă în spaţiul public?

Actuala guvernare de la Kiev beneficiază de un gigantic capital de imagine în mass-media occidentală. Însă vorbele nu ţin de foame şi dacă previziunile Deutsche Welle se vor adeveri, peste şase săptămâni guvernul de la Kiev nu va mai putea plăti salariile angajaţilor săi. Peste mai multe săptămâni nu îşi va putea achita datoriile internaţionale – iar în acel moment capitalul de imagine se va evapora instantaneu.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


George Damian

George Damian este ziarist din anul 2001. A scris sau încă scrie pentru ZIUA, Deutsche Welle, Puterea, Magazin Istoric, Historia, Times New Roman, Timpul - Chișinău, Adevărul și moldNova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *