În octombrie se împlinesc 20 de ani de la aprobarea „Programului de trecere la economia de piaţă reglementată”. Autorii acestuia credeau că Republica Moldova va avea nevoie de 1-1.5 ani pentru a îndeplini programul. Au trecut douăzeci de ani, însă continuăm să avem o economie în tranziţie. Sunt prea dificile problemele pe care nu le poţi rezolva într-un an-doi sau nu am fost capabili să ne aliniem la standardele şi valorile economiei de piaţă?
N-aşi spune că fiind o economie în tranziţie, ea nu este o economie de piaţă. Până la urmă sunt toate elementele pentru a o considera economie de piaţă. De ce totuşi suntem încă în tranziţie? Probabil există mai mulţi factori. Este foarte uşor, totuşi, să distrugi sistemul sovietic centralizat care a existat, dar este mult mai greu să schimbi mentalitatea oamenilor şi să apară antreprenorialul. Aduceţi-vă aminte cum au fost anii 90, ce însemna să faci o afacere atunci. Toţi încercau să găsească avantaje în dezavantajul altora.
Dacă vorbim despre schimbări, din păcate se putea şi mai mult şi aceasta arată studiile care se fac. Un exemplu în acest sens, studiul „Doing business”, elaborat de Banca Mondială. În topul ce cuprinde 183 ţări, Republica Moldova recuperează câteva locuri în fiecare an pe unele capitole, dar pe altele, din păcate, rămâne constant sau chiar cedează. După uşurinţa cu care se fac afacerile, Moldova este plasată pe locul 94 şi a avut o creştere de 14 poziţii, dar, totuşi, rămâne foarte mult de recuperat. La capitolul „pornirea unei afaceri” suntem pe locul 77, la uşurinţa de obţinere a permiselor pentru construcţie şi certificatul de urbanism – 161, la tot ce presupune procedura de angajare şi relaţia salariat-patron – 141, protecţia investitorilor – 109. Concluzia ce derivă din acest studiu este că temele pe acasă nu prea le-am făcut. Am rămas corigenţi, restanţieri la foarte multe capitole.
Este inacceptabil, dacă vreţi, faptul ca permisul de construcţie şi certificatul de urbanism să-l obţii în 30 de zile. De fapt, pe hârtie e 30 de zile, dar cu adevărat de la 30 de zile până la un an. Permisul de construcţie şi certificatul de urbanism sunt uneori elementele pentru a porni o afacere. Sunt elementele care presupun succesul unei afaceri. Este inadmisibil ca un investitor mare care vine ca să construiască o fabrică să se încurce în toate instrumentele birocratice de la primărie şi, probabil, nu e primăria de vină, e vorba de toate procedurile regulatorii care sunt prevăzute de legislaţie. Sunt ţări unde aceste permise le perfectezi prin Internet în 3-4 zile.
Credeţi că este partea de „vină” şi a mediului privat?
Este, probabil, şi vina lor că nu au găsit modalitatea de dialog cu statul, dar şi cooperare cu autorităţile statului. Nu au venit cu cele mai bune practici şi argumente pentru a convinge autorităţile statului că anume aşa trebuie făcute lucrurile.
Dialogul s-a intensificat doar în ultima perioadă de timp. Am fost martor la crearea Asociaţiei Investitorilor Străini, Camerei americane de comerţ, acum a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova şi vreau să spun că doar în timp se intensifică dialogul. Doar de câţiva ani Ministerul Economiei este atât de deschis şi creează consilii consultative şi nu de formă, cum era cândva un consiliu consultativ pe lângă primul ministru. Şi ministrul Economiei actual, care s-a degrevat, şi cel anterior, au avut o atitudine mai productivă de dialog şi de acceptare a propunerilor parvenite de la oamenii de afaceri sau de la asociaţii.
Dacă oamenii de afaceri vin cu soluţii bune şi autorităţile statului nu îi ascultă sau nu se lasă auziţi, aşa cum ar trebui, de ce mediul de afaceri să nu discute cu organizaţiile internaţionale care au influenţă asupra autorităţilor, cum ar fi, de exemplu, Fondul Monetar Internaţional, care prin experţii săi ulterior îşi fac notele astfel ca politicile sau reformele să fie luate în considerare de către stat. Şi aici vă pot da un exemplu. Noi trâmbiţăm de foarte mult timp despre restituirea TVA. Este o problemă mare, în special pentru Chişinău şi Bălţi. În vară şi primăvară am discutat foarte mult cu experţii FMI, ca ulterior Fondul Monetar Internaţional să pună pe masa Guvernului ca şi obligaţie, ca şi un element de evaluare a performanţelor Guvernului, solicitarea ca acesta să modifice legislaţia privind restituirea TVA. Din păcate, referendumul şi campania electorală au oprit acest proces, dar deja în ministere circula un proiect de liberalizare a procedurii de restituire a TVA. Şi asta datorită şi faptului că la un moment s-a implicat FMI.
Oamenii de afaceri ar trebui să încerce să aducă expertiza, argumentele necesare pentru ai convinge pe aceşti experţi, care nici nu trebuie convinşi, căci cunosc foarte bine regulile unei economii de piaţă.
Uneori oamenii de afaceri spun: nu vrem să ne ajute statului, important să nu ne încurce. Cum, totuşi, să convingi autorităţile statului ca să ajute mediul de afaceri?
Dacă, de exemplu, am veni şi am spune autorităţilor că liberalizarea circulaţiei terenurilor agricole este un element important în atragerea investiţiilor şi ne-am limita doar la aceasta, autorităţile ar putea să dea din cap şi să spună, da aşa este şi, în fine, s-ar putea să nu facă nimic. Dar dacă vom veni cu un studiu care arată că Republica Moldova şi Ucraina sunt unicele ţări din Europa, unde investitorii străini nu au dreptul să cumpere terenuri agricole, probabil vom fi auziţi. Şi atunci când vorbesc de investitori străini nu mă refer anume la companii străine, dar şi la cele moldoveneşti cu capital străin, ceea ce este şi mai grav, deoarece încălcăm toate regulile şi discriminăm companiile în funcţie de capital şi mai încălcăm şi alte legi cum este cea a investiţiilor străine. Guvernul, probabil, va da ascultare, când vom veni cu studii clare, expertize şi exemple. Republica Moldova a pierdut investitori mari şi aici dau exemplu compania italiană de producere a încălţămintei GEOX, care din cauza că a intrat în mrejele legislaţiei în privinţa terenurilor pe care le solicita pentru construcţia fabricii a plecat, după ce a stat trei-patru luni şi nu a reuşit.
Dacă cineva ar veni să construiască o fabrică şi în Chişinău nu găseşte 7-10 hectare, va încerca să o construiască undeva la marginea oraşului, în suburbii, unde sunt terenuri agricole. Cum cumpără? Ce face el? Procedura de schimbare a destinaţiei terenurilor durează doi ani, deşi, potrivit legislaţiei, ar trebui să dureze două luni, şi se finalizează cu o decizie la nivel la Guvern privind schimbarea destinaţiei terenului.
Şi dacă venim cu o expertiză clară şi arătăm cât pierde Moldova, şi dacă obţinem şi sprijinul unor structuri internaţionale, organizaţii donatoare, asociaţii ale oamenilor de afaceri la nivel internaţional sau Banca Mondială care vin expertiza lor, odată rezolvi problema.
La lansarea AOAM a fost apreciată expertiza succintă a stării economiei pe care aţi făcută. Aveţi şi soluţii la problemele elucidate?
Ministrul Economiei este o persoană foarte inteligentă ca să înţeleagă că mediul de afaceri este acela unde se trăiesc avantajele şi dezavantajele legislaţiei. Mediul de afaceri trăieşte efectiv afacerea şi de cine altcineva ar trebui să asculte Guvernul, mai ales dacă mediul de afaceri prin asociaţiile sale vine cu expertizele şi studiile necesare. Şi mai ales dacă acele asociaţii se consolidează cu adevărat şi reprezintă o pondere foarte mare. Bunăoară, Asociaţia Investitorilor Străini reuneşte un număr de 15-16 membri, dar reprezintă 70 la sută din totalul investiţiilor străine.
Închipuiți-vă că în Asociaţia Oamenilor de Afaceri vor fi vreo 30 de membri, oameni de afaceri din Moldova şi manageri de succes, aceştia ar reprezenta 60-70 la sută din întregul mediu de afaceri. Cum să nu-i asculţi şi de ce să nu-i ai de aliaţi la realizarea reformelor ce sunt necesare, mai ales că oamenii de afaceri îşi aduc expertiza şi toate instrumentele necesare pentru a promova unele reforme.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri a cărei director general sunteţi pune accentul pe promovarea unor programe şi proiecte de dezvoltare, iniţiative legislative, promovarea imaginii Republicii Moldova. Deci, mizaţi, în fond, pe dialog şi implicare?
În ultimul timp dialogul se intensifică şi spre bucuria noastră autorităţile statului tot mai mult şi mai mult dau ascultare oamenilor de afaceri. Nu că s-a schimbat timpul afară, dar există şi o schimbare în mentalitatea oamenilor, până la urmă vin guvernanţi mai tineri, mai bine pregătiţi, vin din mediul de afaceri. Cei care vin acum înţeleg foarte bine ce înseamnă să faci o afacere.
AOAM s-a lansat în momentul în care se vorbeşte tot mai insistent despre schimbarea modelului economic. Probabil aceasta va fi preocuparea inclusiv a oamenilor de afaceri în următorii ani?
Mediul de afaceri ar trebui să sugereze statului care ar fi cel mai prielnic model pentru o dezvoltarea economică durabilă a ţării. A menţiona că suntem un stat bazat pe consum fără să punem accentul pe altceva cred că e o extremă. Dar, până la urmă, mediul de afaceri va sugera având expertiza necesară şi cea din exterior care este cel mai perfect model. Din păcate, nu există un studiu care ar fi acel model ce i s-ar potrivi Moldovei sută la sută.
Poate ar fi cazul ca Moldova să se transforme într-un stat tehnologizat în domeniul agricol, luând în considerare cererea mare pentru produsele agroalimentare, care creşte de la an. Toate studiile arată că în fiecare an se dublează cererea la nivel mondial şi poate Moldova ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea agriculturii şi implementarea tehnologiilor moderne, astfel ca peste vreo cinci ani să devenim un furnizor important de produse alimentare din regiune.
Sau poate ar trebui să fim ţara care se bazează pe servicii. Populaţia Moldovei este bine pregătită, cunoaşte multe limbi, poate facem din Moldova aşa numite call-center, cum s-a făcut în India acum 20-30 ani, când veneau companii străine şi îşi creau oficii, adică nişte birouri începând de la dispecerate şi terminând cu serviciile de procesare a documentelor. Şi atunci Moldova se transformă într-un call-center mare, ţinând cont de globalizare şi că, în fine, companiile internaţionale nu pot exista fără aceste call-center.
Datorită poziţiei sale geografice Republica Moldova poate să joace rolul de procesare a unor mărfuri, bazându-se pe regimurile de liber schimb de care beneficiază cu ţările din Est şi din Vest. Să creeze unele platforme, nu este neapărat de producţie, fiindcă din păcate nu avem nici resurse minerale şi nici oameni care ar putea să participe la un proces de producţie de la a la z. Există deja unele elemente de procesare, „DRA Draexlmaier Automotive” la Bălţi sau Lear Corporation la Ungheni.
Lansarea unei asociaţii este poate cel mai uşor lucru, important este ce urmează. Puteţi să ne spuneţi şi ce paşi vor fi întreprinşi de AOAM în perspectiva următoare pentru aşi atinge scopurile declarate?
Una din acţiunile imediate ale Asociaţiei va fi constituirea unui grup de experţi pentru a efectua o diagnostică a fiscalităţii, a tot ce presupun procedurile regulatorii, tot ce ţine de sectorul de telecomunicaţii şi energetic, care sunt vitale pentru Republica Moldova. Va fi făcută o analiză şi punctate cele mai importante probleme care există în aceste domenii. Ne propunem să venim cu sugestii, poate prin cooperare cu alte asociaţii, astfel încât să existe un mesaj comun, dacă vreţi un program sau un element mic al programului pentru următorul Guvern. Cele mai importante zece probleme asupra cărora să lucreze viitorul Guvern pentru a porni unele reforme sau dezvolta unele sectoare ale economiei.
Vom discuta cu oameni de afaceri, să vedem care sunt metodele cele mai bune de cooperare. Suntem în proces de admitere a noilor membri. Nu facem un club al elitelor, dar sunt chestiuni procedurale pe care trebuie să le respectăm, potrivit statutului.
Un alt element important, pe care nu l-am remarcat în discuţie, este şi aşa-numitul impact educaţional. Din păcate observăm că în ultimul timp scade calitatea studiilor, în general, şi, în particular, a studiilor economice şi juridice. Am participat la procese de recrutare şi din păcate am observat că sunt persoane tot mai puţin şi mai puţin pregătite, dar cu pretenţii foarte mari la nivel de salarii şi la nivel de condiţii. Şi atunci cu siguranţă ne vom implica şi în acest proces educaţional, prin promovarea talentelor la instituţii, prin crearea împreună cu mediul profesoral, cu mediul academic a unor centre de analiză economică sau juridică în cadrul instituţiilor unde prin studii de caz, prin analize se va încerca dezvoltarea unei alte mentalităţi a studentului şi a tânărului, ca ieşind de pe băncile facultăţii să cunoască unele chestiuni.
Plus articole în ziare, în reviste, emisiuni televizate, dezbateri pe probleme stringente economice pentru a atrage şi societate în discuţii şi pentru a educa şi unele pături sociale.
P
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
