– Dle Adrian Năstase, vă aflaţi la Chişinăul în plină campanie electorală pentru alegerile locale, chiar în ajun de turul doi al acestora. Mă întreb dacă nu cumva am putea interpreta şi din punctul acesta de vedere vizita dumneavoastră?..
– Vizita mea se întâmplă exact după zece ani de la precedenta şi ea nu are nicio legătură cu alegerile. Are, în schimb, legătură cu o invitaţie pe care am apreciat-o foarte mult, din parte dlui Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, într-un moment în care s-au împlinit 70 de ani de la moartea lui Nicolae Titulescu. Cum n-am putut să schimbăm momentul acestei comemorări, am stabilit să organizăm evenimentul aici. Sigur că e vorba de o coincidenţă, cu atât mai mult cu cât, dacă am înţeles eu bine, mai ales la Chişinău, primarul putea să fie ales din primul tur de scrutin.
„Este Europa unită un proiect dezirabil sau e doar un mod de a atrage voturi?..”
– V-aţi întâlnit astăzi cu preşedintele interimar Marian Lupu, cu dl Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova. Aţi discutat cumva şi despre situaţia din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE)?
– Evident, într-o discuţie politică aceste subiecte sunt inevitabile. Am discutat şi despre ce se întâmplă la Bucureşti, şi despre ce se întâmplă la Chişinău.
– Vi s-a cerut vreun sfat referitor la situaţia actuală din AIE?
– La Rochefoucauld spunea că, dacă cineva îţi cere vreun sfat, este fie ca să nu-l urmeze, fie ca să aibă pe cine să dea vina după aceea. Eu nu dau niciodata sfaturi, cu atât mai mult cu cât nu cred că cineva din afară poate să cunoască lucrurile cu adevărat în profunzime şi să înţeleagă toate nuanţele, inclusiv chimia personală, care adeseori joacă un rol important. Eu încerc să înţeleg aspectele legate de politica partidelor, de liniile de înţelegere, de axele de divergenţă, dar ceea ce mă interesează cu adevărat este să înţeleg, din punct de vedere strategic, al viziunii, ce anume îşi doresc oamenii politici, ce anume îşi doresc cei care vor trebui, la un moment dat, să decidă calea de urmat. Este Europa unită un proiect dezirabil sau e doar un mod de a atrage voturi în campania electorală din partea liderilor politici?
– Apropo de campania electorală şi alegerile din turul doi, în cazul în care candidatul PCRM, Igor Dodon, ar câştiga funcţia de primar al Chişinăului, cum credeţi că ar influenţa acest lucru alegerea preşedintelui ţării?
– Este foarte clar că votul de duminică va influenţa şi o eventuală alegere a preşedintelui sau eventuale alegeri anticipate. Fiind şi în Comisa de monitorizare a Consiliului Europei, am urmărit de-a lungul acestor ani tensiunile existente şi nemulţumirea, inclusiv la nivelul populaţiei, pentru faptul că nu se ajunge la o situaţie de normalitate, de stabilitate, care să permită atacarea altor chestiuni de prioritate.
„Vizitele oficialilor americani la Chişinău sunt ca o contrabalanţă, asigură un echilibru…”
– Aţi avut o întrevedere şi cu dl Igor Corman, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană. Realistic vorbind, este posibilă integrarea europeană a RM?
– Am discutat destul de mult cu dl Corman şi mi-a plăcut foarte mult felul dinamic în care el tratează aceste lucruri. Este important de decis dacă proiectul estic al UE este unul foarte serios, dacă va exista o mobilizare în favoarea lui. E de discutat şi dacă nu cumva o acţiune în comun cu unele dintre statele din zona Balcanilor n-ar fi o varianta mai eficientă. Nu am un răspuns foarte bun aici, ambele variante trebuie analizate cu multă atenţie. Pentru că, în mod evident, unele dintre ţările din zonă, mai ales mai spre nord, doresc mai curând o anumită poziţie de influenţă sau au interese proprii în legătură cu Parteneriatul Estic şi RM va trebui să îşi vadă de propriile interese, proiectându-le în relaţia cu Bruxellesul. Aici sigur că România poate să ajute, inclusiv într-o strategie graduală, folosind know-how-ul, experienţa noastră legată de eliminarea vizelor…
– Consideraţi că ar fi mai avantajos dacă RM s-ar integra în Uniunea Europeană prin Parteneriatul Estic sau prin Balcanii de Vest?
– E o întrebare dificilă. Nu cred că trebuie opuse cele două proiecte.
– În ce măsură relaţia actuală dintre Rusia şi Statele Unite ale Americii influenţează situaţia din RM?
– Eu cred că mai curând avantajează situaţia de aici. Am urmărit cu foarte multă atenţie vizitele succesive ale unor lideri americani în RM şi aceasta este un lucru bun. Altminteri, ar trebui să asistăm doar la vizitele dlui Konstantin Kosaciov, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Dumei de Stat a Rusiei, în Transnistria şi, eventual, la Chişinău. Aceste vizite, de fapt, sunt ca o contrabalanţă, asigurând un echilibru şi demonstrând astfel un interes strategic al Americii pentru această zonă, iar lucrul acesta nu poate decât să avantajeze RM.
„Nu putem să schimbăm geografia. România va continua să fie în proximitatea Rusiei…”
– Cum aţi caracteriza relaţiile actuale ale României cu Rusia? Să înţelegem că Uniunea Social Liberală – rezultată din alierea PSD, PNL şi PC, care se află în opoziţie în prezent – prevede o altfel de abordare a acestor relaţii pe viitor?
– În mod sigur, USL gândeşte altfel aceste relaţii. O să revin la ceea ce am făcut eu în calitate de prim-ministru, dar şi de preşedinte al Partidului Social Democrat. Am considerat că România are nişte obiective clare, că are nevoie de umbrele de securitate şi de aceea m-am zbătut ca România să intre în NATO. Acest lucru s-a întâmplat în 2003-2004. M-am zbătut, totodată, ca România să intre în Uniunea Europeană şi de aceea am finalizat toate capitolele de negociere în decembrie 2004. În felul acesta, România şi-a clarificat profilul şi identitatea internaţională. Din acel moment, am avut libertatea necesară pentru a trata relaţiile cu unii vecini, între care şi Rusia, în termeni practici, inclusiv din punct de vedere economic. În vara anului 2004, am mers la Moscova, m-am întâlnit cu preşedintele Putin şi cu oameni de afaceri… Noi nu putem să schimbăm geografia. România va continua să fie în proximitatea Rusiei. Şi atunci, pentru ce să irităm Rusia prin diverse declaraţii? Mi se pare că aici e o chestiune de înţelepciune politică şi că, la sigur, punctul de vedere al USL va fi şi este în sensul celor spuse acum, în acest moment.
– De ce, în opinia dvs., Rusia nu şi-a respectat încă angajamentele de a-şi retrage forţele armate de pe teritoriul RM, angajamente asumate la Istanbul în 1999?
– Am mai observat că jurnaliştii pun întrebări, deşi cunosc răspunsurile… Fără îndoială că Rusia introduce această chestiune într-un pachet mai mare de înţelegeri, mai ales că arsenalul din Transnistria nu mai are o valoare strategică în relaţia cu americanii. De foarte mulţi ani, cei de la Chişinău încep să gândească spaţiul acesta fără Transnistria. Şi s-ar putea ca, la un moment dat, când vor dori ei să discute aceste chestiuni, lucrurile să devină foarte complicate. Cred că este important şi pentru Rusia să elimine ceea ce este în mod evident un cuib de probleme, care mai mult le creează dificultăţi decât le aduce performanţă geostrategică sau rezultat politic. E o formulă de negociere şi o represiune politică pe care ei o folosesc încă. În măsura în care RM va şti să negocieze foarte bine cu UE, importanţa acestui capitol va scădea şi, când miza va fi mai mică, soluţiile vor fi mai uşor de găsit.
– O ultimă întrebare, la care vă rog să răspundeţi în calitate de fost ministru de Externe şi fost prim-ministru. Dacă e să urmărim acţiunile ce s-au întreprins, între România şi RM, după aprilie 2009, credeţi că s-ar mai fi putut face ceva şi nu s-a făcut?
– S-ar fi putut renunţa la unele declaraţii politice, cred. Căci s-au creat nişte iritări inutile şi la Chişinău, şi la Bruxelles. În urmă cu douăzeci de ani, am lansat celebra formulă a celor două state româneşti. Pe urmă s-a dovedit că nu era vorba de două state româneşti, au fost alte interpretări, au fost toate istoriile legate de identitate, statalitate, limbă… Dreptate au cei care îşi stabilesc ei înşişi identitatea şi limba… Dar poate că anume varianta de care am vorbit astăzi, pornind de la Titulescu, şi anume, spiritualizarea frontierelor şi o relaţie mai strânsă între noi în cadrul Europei unite, este un altfel de răspuns, mai potrivit pentru momentul prezent.
– Vă mulţumim pentru interviu.
Interviu realizat de Ana Taban
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
