Astăzi 23 Iulie 2018, Luni - Ultima actualizare la 22 Iulie 2018
Abonamente

Interviu 10 Iulie 2018, ora 11:01    Din editia print

Adrian Nicolae Niță: „Clasa politică de pe cele două maluri ale Prutului duce lipsă de lideri adevărați”

Marime Font

a

 
 
 

Politicienii noştri îşi amintesc de diasporă, de regulă, doar în campaniile electorale sau în vreme de instabilitate politică. Cu toate acestea, cetăţenii R. Moldova şi cei ai României, plecați în străinătate, sunt activi politic zi de zi, datorită asociațiilor pe care le înființează peste hotare. În cadrul unui interviu pentru TIMPUL, Adrian Nicolae Niță, secretarul general al Alianței Românilor din Italia, povestește despre implicarea diasporei în politica din cele două state românești, dar și despre idealul Unirii.

- Dle Niţă, sunteți unul dintre cei șapte fondatori al Alianței Românilor. Cum a apărut ideea formării acestei asociații?
- Nu știu dacă a fost o idee, dar, cu siguranță, a fost o necesitate. După un șir lung de întâmplări, s-a decis constituirea Alianței Românilor din Italia. Este o mișcare politică, care şi-a propus să informeze cetățenii români asupra dreptului la vot în alegerile administrative din Italia, dreptului de a candida pentru o funcție de consilier în administrația locală și avantajele acestora. Comunitatea românească a trecut aici de la integrare la o implicare totală, chiar și atunci când se vorbește despre politică. Trebuie să demonstrăm că suntem o comunitate sănătoasă, responsabilă și activă, când se face referire la problemele societății din care facem parte.

„Sistemul politic s-a jucat cu speranțele noastre… ”

- Cu ce dificultăți v-ați confruntat de-a lungul activității Alianței Românilor din Italia?
- Bineînțeles, este foarte greu să transmiți o informaţie celorlalți și să câștigi încrederea cuiva. Spun încredere, pentru că trăim într-o perioadă foarte dificilă și confuză, mai ales, când vorbim despre politică. Ne privim cu suspiciune și neîncredere, dar oricum avem datoria morală de a face ceva. Implicarea fiecăruia dintre noi nu poate fi decât benefică. Astfel, vom putea găsi răspunsuri la multe întrebări şi soluții pozitive la anumite probleme.

- De ce credeţi că ne privim cu suspiciune, când vorbim despre politică?

- Pentru că un sistem politic s-a jucat cu speranțele noastre și nu ne-a dat nicio siguranță, ci mai degrabă a creat un conflict, care a dezbinat o societate întreagă.

- La care sistem politic vă referiți?

- La cel din România şi din R. Moldova, dar și la cel european. De foarte mult timp s-a pornit procesul de globalizare - un proces în care s-a discutat despre teritorii, economie, dar nu s-a pus accent pe resursele umane. Chiar dacă România a decis să nu țină pasul cu acest proces, astăzi ne aflăm într-o instabilitate politică și economică. După cum bine știm, fenomenul de emigrare continuă, iar politicienii nu au în vedere niciun proiect, ce ar opri acest fenomen. Suntem pe locul doi, după Siria, la capitolul emigrare, iar România este implicată intr-un conflict fantomatic între justiție și clasa politică. Odată dezbinarea creată, manipularea maselor este mult mai ușor de efectuat.

„Diaspora este văzută ca un pericol…”

- Dacă diaspora devine din zi în zi tot mai numeroasă, cum poate ea să influențeze situaţia politică din țară?
- Putem schimba ceva doar prin prezența noastră la alegerile parlamentare, prezidențiale și administrative. Cu cât mai mulți vom fi, cu atât mai greu ne vor putea manipula. Observăm că prezența la vot este foarte slabă și acest lucru convine anumitor personaje politice. Am spus personaje și nu personalități, pentru că, astăzi, clasa politică de pe cele două maluri ale Prutului duce lipsă de lideri, de adevărați lideri. Acest lucru duce la o lipsă de încredere în interiorul societății. Diaspora poate influența pozitiv politica din țară, dar se pare că suntem văzuți ca un pericol. Politicienii îşi astupă intenționat urechile, pentru a nu ne auzi. Vina noastră e că strigăm pe rând, împrăștiaţi, și nu uniţi. Vocea noastră ar fi mai aspră și sunetul mai puternic, dacă ne-am aduna forțele. Să știți că sunt foarte multe persoane care creează și mențin dezbinarea în diasporă. Ei nici măcar nu-și dau seama că fac asta. Unii consideră că aceștia sunt plătiți, dar vă asigur că nu e așa. Ei doar cred în promisiuni politice și speră la o funcție într-un partid sau altul. Alianța Românilor va colabora cu reprezentanții diasporei în Parlamentul României, indiferent de culoarea politică. Noi punem accent pe dialog, ca mai apoi să găsim o soluție politică justificată. Din păcate, avem legi intrate în vigoare, care nu sunt puse în aplicare. Noi vom trage semnale de alarmă și întotdeauna vom invita românii să-și exprime voința politică prin vot, nu prin petiții.

„Avem nevoie de o nouă clasă politică”

- În ciuda obiectivelor comune despre care vorbiți, observăm că atât diaspora din R. Moldova, cât și cea din România, este dezbinată în mai multe asociații, între care apar tot felul de disensiuni…
- Dacă ne referim la cei aproximativ cinci milioane de emigrați de după '89, ar fi un miracol ca toți să aibă aceleași simțuri, aceleași trăiri, dar, mai ales, aceleași obiective. Totuși, miracole nu se întâmplă prea des, de aceea sper ca, prin implicarea fiecăruia dintre noi, să reușim să dăm sens obiectivelor comune. Un alt element, care a adus la crearea disensiunilor în diasporă, este sistemul politic actual. Aici pot da exemplul R. Moldova la alegerile din Chișinău, unde disensiunile au apărut din cauza implicării unui personaj politic într-o mișcare civică recte unionistă, atunci când se putea naște foarte simplu o nouă clasă politică pe ambele maluri ale Prutului. Însă, după cum bine știm, orice personaj politic dorește, în mod greșit, să-și însușească un grup mare de susținători, deja construit și cu obiective clare, iar el, asemenea unui Mesia, să vină călare pe un cal alb și să rezolve toate problemele din două-trei mișcări. Din păcate, acest scenariu nu poate fi decât o jonglerie care nu va ține la nesfârșit.

- Personajul politic la care vă referiți, vorbind despre localele din Chișinău, este Traian Băsescu?
- Da, la el fac referire. Gândiți-vă o clipă că George Simion, Vlad Bilețchi, Ion Leașcenco, Victoria Grosu-Vremeș, Oleg Chicu, Alina Ieremciuc, Constantin Codreanu și mulți alții, pe care încă nu am avut onoarea să îi cunosc, provin atât din R. Moldova, România, cât și din afară. Vă imaginați ce mișcare politică s-ar putea naște? Oricum, sunt sigur că într-un fel sau altul Unirea va avea loc. Noi deja ar trebui să ne gândim ce vom facem după aceasta. Avem nevoie de proiecte și strategii menite să ofere generațiilor viitoare posibilitatea de a trăi într-un teritoriu sigur din toate punctele de vedere. Bineînțeles, avem așteptări mari și vrem totul cât mai repede, însă mai întâi trebuie să depunem efort și să ne construim, umăr lângă umăr, viitorul. În fond, depinde ce vrem noi cu adevărat. Dacă dorim să le lăsăm urmașilor lucruri bune, merită efortul. Însă, dacă ne gândim doar la beneficiile noastre de moment, atunci să nu avem așteptări, nici măcar politice.

„Unirea se face prin resurse umane, nu financiare”

- Din ce resurse financiare se va face Unirea?
- Unirea se face prin resurse umane, nu financiare. Unitatea se menține prin proiecte economice viabile. Evident, trebuie neapărat redirecționate unele fonduri europene către zona Moldovei. O dezvoltare din punct de vedere industrial, agricol și de infrastructură ar aduce mari beneficii întregii țări. Avem nevoie și de proiecte sociale necesare unei noi societăți, un nou proiect educațional adaptat și multe altele. Astea sunt lucruri care mă preocupă.



- Credeți că, în prezent, avem resursele umane necesare?
- Da, doar că oamenii unirii au nevoie şi de un sprijin politic, care ar trebui să vină din interiorul mișcării unioniste. Această mișcare este un motor funcțional, pe care anumite personaje politice doresc să-l folosească în interes personal. De aceea trebuie să se nască din interior o nouă clasă politică, care să-și creeze noi obiective de interes comun.

„O societate politică fără scrupule apelează la orice tertipuri pentru a crea conflicte”

- Totuși, deși mișcarea unionistă ia amploare în ultimul timp în R. Moldova, cetățenii optează tot pentru vectorul de stânga. Or, la prezidențialele din 2016, a câștigat socialistul Igor Dodon. De ce se întâmplă acest lucru?
- Pentru că tuturor le este frică de schimbare. Acest lucru denotă confuzia în care trăim și modul haotic în care tratăm anumite situații. Lipsesc liderii și încrederea în aceștia. Totul e ca o piramidă. Se ia o mișcare politică și o grupare conducătoare, după care se caută lideri care, într-un final, sunt susținuți. Simplu, nu? Astfel societatea civilă reușește să descifreze clar mesajul politic.

- Alegerile locale din Chișinău, despre care vorbim, au fost recent invalidate. Astfel, au fost ignorate peste două sute de mii de voturi. Ce părere aveți despre această decizie a instanțelor de judecată moldovenești?
- O societate politică fără scrupule apelează la orice tertipuri pentru a crea conflicte. E o situație similară celei din România. Prin anularea acestor voturi, s-a folosit un instrument conflictual împotriva propriilor cetățeni, care astfel pot fi manipulați mult mai ușor.

- Cum ar putea fi rezolvat acest conflict dintre putere și societate?
- Singura soluție este implicarea politică, făcută cu responsabilitate. Asta pentru că ei, cei care ne conduc, nu doresc acest lucru. E nevoie să construim proiecte politice împreună cu experții, iar aici aș apela la tineri, care știu să facă diferența.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Iulie 2018, ora: 13:05

Poza zilei: sute de mascați bine echipați apără sediul lui Andrei Năstase

Poza zilei: sute de mascați bine echipați apără sediul lui Andrei Năstase

Trotuarul din fața sediului partidului lui Andrei Năstase, plin de mascați, mobilizați ca să asigure ordinea publică în timpul protestului susținătorilor lui Ilan Șor. Polițiștii au format un zid viu la intrare în clădire. Exact la fel ei au procedat și la sediul PAS,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Iulie 2018, ora: 12:51

Americanii sunt convinși că Rusia va încerca din nou să influenţeze alegerile din SUA

Kirstjen Nielsen, secretarul american pentru Securitate Internă, a declarat că autorităţile SUA ar trebui să fi pregătite pentru noi încercări ale Moscovei de a interveni în alegerile din Statele Unite, site-ul cotidianului The Hill, citat de Mediafax. 

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

Dosarul transnistrean: Decizia ONU și narativul rusesc

Recenta decizie a Adunării Generale a ONU, prin care s-a elaborat o Rezoluție privind retragerea trupelor Federației Ruse din Transnistria, reprezintă un succes diplomatic pentru Chișinău. Asta chiar dacă, pe termen scurt sau mediu, nu vom asista la mari surprize, Moscova putând face uzanță de dreptul...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

Macron și politica externă franceză

Pe 14 iulie, pe marile bulevarde ale Parisului, trupele militare franceze, alături de o parte din trupele aliate, au defilat pe sub Arcul de Triumf. A fost ziua națională a Franței, motiv pentru care trebuie să aruncăm o scurtă privire asupra a ceea ce această țară reprezintă acum, pe scena europeană...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Haz de necaz și minciuni de legat ochii

Povestea banilor continuă. Cum altfel, de vreme ce avem de îndurat dispariția miliardului? De atunci stăm pe datorii tot mai mari chiar dacă nu vom avea de unde să le întoarcem. Însă totul e pentru acum: să supraviețuim acum, să fim siguri că vom avea bani de pâine, să nu ne...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Povara impresionismului (politic) la moldoveni

Eu nu. Răspund celor ce mă (De ce, mă, voi mă?) atacă în presă. Mamei lor de presă gălbuie-vărgată! Eu nu, mai cu seamă. Acum când (precum glăsuiește pe una voce ziarul „Bătrânetul” de sâmbătă), citez: „e sfârșit de toamnă cu semilună pe cer pe la...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Din nou – poezie

Poezia, din regina artelor, ajunge de multe ori în edituri să fie o Cenușăreasă. În Republica Moldova cu atât mai mult. Majoritatea poeților fie publică în România, fie – cei mai mulți – își plătesc cărțile. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Familia creștină – între neînțelegere și bășcălie

Ca de obicei internetul (și mândria) a(u) rupt în două prietenii, colegii de serviciu, oamenii din aceleași sfere de activitate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Câte surprize încap în Campionatul Mondial de Fotbal?

Capul de afiș al optimilor a fost cu siguranță rezultatul obținut de Rusia împotriva Spaniei. Evident un rezultat neașteptat.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Iulie 2018, de Dan Nicu

Statul interimar

Un sistem de justiţie pasibil de multe „calităţi”, însă nu de corectitudine, a anulat nişte alegeri locale perfect valide din nişte motive supte din deget, oferind un exemplu de ignorare şi sfidare a voinţei suverane a cetăţenilor.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 9 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Moldova – proiect imposibil

Regretatul jurnalist Andrei Gheorghe ne-a dat – mie și soțului – o importantă lecție care să ne ajute în scris. Atât ca jurnaliști, cât și ca scriitori. Azi o voi da mai departe, tocmai din cauză că o voi încălca parțial.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Dreptatea divină

Situația din țara noastră, dar și din celelalte – oriunde ne uităm, fie chiar și peste Prut – pare mai dezastruoasă ca niciodată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Cu avionul la cumpărături

E interesant cât de mult suntem preocupați de teorii. Lăsăm impresia că ne merge atât de bine încât singura grijă e teoria, iar partea practică a vieții se întâmplă de la sine. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

O nouă bază militară a SUA în România?

„Nu cred că există o zi fără provocări din partea Rusiei”, a declarat în această săptămână ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, pentru presa de la București. Potrivit oficialului, provocările ruse sunt în spațiul aerian, maritim și cibernetic, dar totodată...

() Citeşte tot articolul