În 2005 a absolvit Universitatea Agrară şi a plecat în Marea Britanie, unde a mai studiat un an. După aceasta a muncit ca superviser şi manager în câteva firme britanice. Acolo şi-a făcut investiţii pe termen lung, iar în 2010 a revenit acasă pentru că, zice el, „sunt patriot şi îmi iubesc ţara”. „Am încercat iniţial să-mi caut de lucru. Timp de trei luni am tot căutat, dar atitudinea faţă de tineri se deosebea radical de ceea ce văzusem peste hotare. Eram gata să lucrez un timp gratis, numai să se comporte respectuos cu mine”, povesteşte Ştefan. Într-un final, tânărul a hotărât să-şi deschidă propria afacere, aşa că a început să se documenteze în acest sens.
„Mă interesează apicultura, mai mult cu referire la industria cosmetică, farmaceutică, orientate în special spre export”, spune Ştefan. De la întoarcerea în ţară a câştigat deja finanţarea afacerii din partea Programului naţional de abilitare economică a tinerilor (PNAET), iar acum a depus dosarul pentru un alt proiect. „Programele sunt bune şi chiar binevenite, doar că este cam dificil şi e nevoie de gaj, care trebuie să fie de o valoare foarte mare. Pe scurt, ca să începi o afacere ai nevoie de capital, de sprijinul cuiva, al părinţilor, de exemplu. Şi apoi, sunt solicitate o mulţime de acte. Până să ajung să obţin această finanţare am cheltuit vreo 10 mii de lei doar pentru a-mi pune la punct toată documentaţia”, ne spune Ştefan Sandic.
Tinerii luptă cu şomajul din mediul rural
La moment, Ştefan colaborează cu Victoria Branişte, o tânără de 25 de ani din satul Hârtopul Mare, raionul Criuleni. Ea, prin acelaşi program PNAET, a transformat dragostea faţă de natură moştenită de la tatăl ei într-o afacere profitabilă. Confecţionează stupi, produc miere, iar de curând au fost atestaţi de Ministerul Agriculturii pentru producerea reginelor de prăsilă, acesta fiind singurul producător din Moldova. Cu Ştefan, Victoria a făcut cunoştinţă prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Tânăra a aplicat la PNAET pentru a procura utilajele de fabricare a stupilor. „Ca să-ţi deschizi o afacere e nevoie de bani: pentru salarii, pentru cheltuieli curente etc. M-am gândit că astfel pot să-mi dezvolt afacerea mai uşor decât dacă aş fi început doar cu capital propriu”, ne povesteşte Victoria Branişte. Valoarea proiectului obţinut este de 80 de mii de lei, pentru că „având studii contabile m-am gândit că dacă afacerea nu merge trebuie să restitui creditul cu forţe proprii”, spune tânăra.
Deşi familia ei se ocupa de mulţi ani cu apicultura, nu aveau multe albine, aşa că au profitat de proiect pentru a se extinde. În sezonul cald al anului produc miere şi regine de prăsilă, iar în sezonul rece – fac stupi pentru cei care vor să crească albine la ei acasă. Astfel, în fiecare sezon sunt angajate câte trei-patru persoane, în total oferind circa opt locuri de muncă.
De asemenea, Victoria colaborează şi cu Şcoala nr. 4 Bubuieci care trimite studenţi la practică, iar în 2010 pentru activitatea sa a fost menţionată de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care i-a oferit un grant de 1000 de euro cu ajutorul căruia şi-a procurat un extractor de miere din inox. „Avem o ţară frumoasă, dar care nu poate să prospere fără susţinerea tineretului. Cu puţin curaj, voinţă şi ajutor din partea familiei şi a statului poţi reuşi, chiar dacă faci afaceri în mediu rural”, conchide tânăra.
Obiectivul: produsul ecologic pur
De curând a fost lansat încă un proiect ce vizează dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Programul pilot de atragere a remitenţelor în economie – PARE 1+1 are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor emigranţi. Programul constă din trei etape. „Pentru a beneficia de acest proiect tinerii trebuie să depună un dosar complet, după care urmează instruirea, iar a treia etapă este finanţarea. La moment au depus dosare complete 35 de persoane care acum fac cursuri. Şi doar o singură persoană, dat fiind faptul că are experienţă antreprenorială, a depus dosarul pentru finanţare. Fiecare leu investit în afacere va fi recompensat cu un leu din program, iar finanţarea noastră se face post investiţie”, ne-a informat Olga Melniciuc, şefa Direcţiei planificare, coordonare şi monitorizare a programelor ODIMM.
Ştefan Sandic a depus dosarul direct pentru finanţare. „Am demonstrat faptul că am muncit peste hotare, iar acum sunt în aşteptarea unui răspuns din partea coordonatorilor de proiect. Având deja experienţa unui program asemănător am aplicat şi la PARE 1+1 pentru a-mi dezvolta afacerea. Pare o idee foarte bună, mai ales că 70 % din proiect este orientat spre zonele rurale. Îmi doresc ca până în 2014 să-mi deschid o minifabrică de ambalare şi de prelucrare a produselor apicole. În plus, în zona în care locuiesc nu prea sunt albinari, dar sunt producători agricoli care ar avea nevoie de servicii de polenizare. Am studiat indicii şi am făcut o analiză. Am înţeles că cel mai apreciat este produsul ecologic pur, dar acesta necesită şi investiţii pe măsură”, subliniază Ştefan Sandic, deocamdată singurul om de afaceri care a depus dosarul pentru finanţare în cadrul programului PARE 1+1.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
