Astăzi 24 Ianuarie 2020, Vineri - Ultima actualizare la ora 10:09
Abonamente

Interviu 29 Iulie 2011, ora 23:35    Din editia print

MOLDOVAAlexandru Moşanu: Cei care se arătau a fi cei mai mari patrioţi aveau alte misiuni…

Marime Font

Cu ocazia împlinirii celor 20 de ani de independenţă a RM, TIMPUL a decis să intervieveze toţi demnitarii care au stat la cârma acestui stat din anii ’90 încoace. Începem cu preşedinţii de parlament, şi anume cu profesorul Alexandru Moşanu, care a condus legislativul în anii 1991-1993.

„Gorbaciov n-a fost un înger”

- Dle profesor, dacă acum 20 de ani n-ar fi căzut URSS, ar mai fi avut cineva curajul să lupte pentru independenţa RM?

- Cred că nimeni nu v-ar putea spune ce s-ar fi întâmplat dacă imperiul n-ar fi căzut. Dar aşa cum toate imperiile apar şi dispar, nu putea să dureze veşnic cel mai crunt regim din istoria lumii, după crimele pe care le-a săvârşit. Moartea i-a fost grăbită chiar de factorii de decizie ai regimului, care nu găseau soluţii pentru problemele economice, sociale sau naţionale ce afectau viaţa din coloniile sovietice. A fost o criză morală a societăţii şi în câteva zile s-a prăbuşit totul. Nici cei mai mari politologi din lume n-au prevăzut aşa ceva şi au recunoscut că au fost surprinşi de ceea ce s-a întâmplat. Iar mişcarea a sute de mii de oameni a fost forţa principală, care a pregătit terenul pentru deznodământul din 27 august 1991. Nemulţumirile care se acumulaseră în românii moldoveni de aici au răbufnit contrar aşteptărilor ideologilor, care credeau că suntem terminaţi, sovietizaţi. Semnul principal că imperiul pleacă s-a făcut simţit imediat după ce a apărut puţină libertate, care a dat posibilitate oamenilor să-şi exteriorizeze doleanţele în acţiuni şi discursuri. Libertatea aceea putea fi reprimată numai cu forţa. Gorbaciov a încercat s-o facă în Georgia, Azerbaidjan, Lituania, dar n-a ieşit nimic. Libertatea e imposibil de stăpânit. Şi Gorbaciov n-a fost un înger - lucrurile s-au întâmplat contrar voinţei sale. El doar a vrut ca să repare sistemul sovietic, să-l facă mai eficient din punct de vedere economic. E altceva că oamenii aveau mari aşteptări şi apoi au urmat mari dezamăgiri, dar asta e altă latură a problemei.

Loading...


- Cu toate acestea, o parte însemnată a electoratului RM tânjeşte şi astăzi după URSS şi votează comuniştii.

- Din păcate, răbufneşte nostalgia pentru trecut. E vorba mai întâi de oamenii în vârstă, dintre care mulţi erau profitorii acelui sistem, care le permitea să nu muncească prea mult, dar să trăiască în huzur. Şi copiii acestora au fost educaţi în aceeaşi manieră. Însă, în 1991, puciul de la Moscova i-a adus la realitate chiar şi pe sceptici, pe adepţii regimului. Nu toţi deputaţii care au votat Declaraţia de Independenţă împărtăşeau punctul de vedere reflectat în acest document, dar erau cuprinşi de valul care domina imperiul şi s-au lăsat purtaţi de el. Acum se pun multe neîmpliniri pe seama noastră, a celor care am avut cinstea sau poate nenorocul să fim atunci la conducere. Însă noi, fără să avem legi în acest domeniu, am reuşit să introducem în învăţământul public valorile naţionale româneşti. Generaţia aceea, care s-a convins că limba ne este română, că istoria ne este a românilor, a şi transformat oamenii. Astăzi se spune că am ratat şansa Unirii, dar lumea habar nu are despre dedesubturile vieţii politice de atunci.

„Nu eram simpatic pentru Iliescu, căci eram anticomunist”

- Adică o eventuală unire a RM cu România era imposibilă?

- Da. La 27 august 1991, eu am avut cinstea şi onoarea să conduc Marea Adunare Naţională (MAN). Atunci Snegur era cu noi şi a fost singura dată când am fost uniţi. Conducând adunarea, am văzut pancartele mulţimii, pe care erau scrise doar două cuvinte: Libertate şi Independenţă. Au fost, probabil, şi lozinci de unire, dar majoritatea manifestanţilor s-au limitat la acestea. Atunci, principalul scop era desprinderea de URSS - ăsta ne era duşmanul, care ne-a stat în casă şi ne-a măcelărit, pentru că oamenii nu puteau deschide gura ca să spună ce gândesc, nu puteau să-şi vorbească limba, erau constrânşi să facă familii mixte, şcoli mixte şi grădiniţe mixte. Şi mulţi erau buimăciţi de minciunile din şcoala sovietică prin care au fost manipulaţi, că românii ar fi trădători şi ar avea jandarmi care bat oamenii. Mulţi voiau să fie şi la noi ca în Ţările Baltice, însă acelea au fost ţări, pe când noi eram o parte a teritoriului românesc. Problema României era problema noastră. Şi România trebuia prima să pună problema reîntoarcerii teritoriului său. Un singur semnal de la Bucureşti ar fi fost suficient. Dar în România, abia ieşită de sub regimul comunist, veniseră la putere aceiaşi comunişti. De-ar fi existat dorinţă, la 5 aprilie 1991, când Lituania era liberă şi URSS se prăbuşea, Iliescu n-ar fi semnat tratatul româno-sovietic cu Gorbaciov. Lucinschi, fiind a patra persoană din conducerea de la Moscova, m-a invitat şi pe mine să asist la acel eveniment, prin omul său de aici, Ion Ţurcanu. Dar eu i-am spus să nu mai vină la mine cu aşa vorbe. La ce mai puteai să te aştepţi de la Iliescu?

- Aţi discutat vreodată subiectul Unirii la întâlnirile oficiale cu partea română?

- Niciodată. Când eram preşedinte, Iliescu avea telefoane directe cu cinci persoane de la noi. Generalul Costaş mi-a propus şi mie unul, dar nu mi l-a mai pus nici astăzi. Eu nu eram simpatic pentru Iliescu, căci eram anticomunist. De fapt, şi condiţiile externe erau contra Unirii. Nici SUA nu ne-au încurajat mişcarea unionistă, ba chiar au descurajat-o. În septembrie 1991, Iurie Roşca mi-a organizat o vizită neoficială în SUA şi Canada. Am avut mai multe întâlniri, inclusiv la Departamentul de Stat. Recunosc, tremuram ca varga la început - acolo mi-am lepădat jumătate din complexul de inferioritate. Pe urmă, Roşca mi-a spus că abia acolo m-a cunoscut...

- Şi Roşca tremura?

- Nu, Roşca tăcea... Le-am vorbit americanilor despre românismul nostru, dar n-am avut reacţia cuvenită. Apoi a venit şi Vladimir Socor ca să mă convingă să sprijin poziţia lui Snegur, care, la 21 decembrie 1991, a semnat, la Alma-Ata, documentul de aderare a RM la CSI. Pe americani nu-i interesa românismul. Scopul lor era să evite un dezechilibru în zona asta a Europei. Să nu uităm că SUA şi NATO nu au intervenit nici în Ungaria, în octombrie 1956, nici în Germania, în 1953, nici în alte ţări, când aveau înţelegeri tacite cu Moscova.

„Roşca a lucrat pentru adversarii mişcării spre Europa”

- De către cine erau dirijate fronturile populare? Astăzi, analizând acţiunile lui Iurie Roşca, se vede că el a promovat formal ideea românismului, slujind intereselor ruseşti. Astfel i-a îndepărtat din Front pe adevăraţii luptători pentru renaşterea naţională, s-a aliat cu Lucinschi pentru a demite guvernul Sturza şi apoi ne-a adus comuniştii la putere. Să nu uităm şi de listele, prin care Comitetul Central recomanda persoane pentru a fi încadrate în Front…

- Cunosc aceste liste şi v-aş recomanda să vorbiţi mai puţin despre ele... Gorbaciov avea interesul ca aşa-zisele republici unionale să-i susţină perestroika. De aceea încuraja mişcările pentru sprijinul restructurării, care au reprezentat rădăcinile fronturilor. Da, acolo au fost şi oamenii Securităţii, prin care KGB dirija aceste mişcări în direcţia dorită de ei. Sunt sigur de asta. Este absolut logic că aşa trebuia să fie. În cele din urmă, fronturile au ieşit de sub controlul Moscovei, exprimând interesele fundamentale antisovietice. De altfel, nu se întâmpla nici evenimentul 27 august 1991. Dar şi atunci au rămas în fronturi oameni prin care Moscova voia să le influenţeze. Cred că cei care strigau cel mai tare „Jos!” şi care se arătau a fi cei mai mari patrioţi îşi acopereau astfel identitatea politică, având alte misiuni… Eu, ca istoric, aş vrea foarte mult să văd documentele care confirmă concluziile logice pe care le-aţi făcut dvs., dar cred că vor avea ocazia să le vadă doar urmaşii noştri peste vreo 100-200 de ani. În cazul Sturza, vina lui Roşca este evidentă. Când am avut şansa să ne deschidem cărăruşa spre UE, Lucinschi cu Roşca s-au grăbit să distrugă Alianţa pentru Democraţie şi Reforme. Nu ştiu cine dintre ei voia mai tare acest lucru, dar ambii au contribuit la aceasta. La început, credeam că Roşca comite greşeli din cauza lipsei de experienţă. Dar, după ce am avut cu el vreo două discuţii foarte lungi, mi-am dat seama că el ştie bine ce face. I-am spus: „Dacă distrugi alianţa, o să vină comuniştii”. „Nu mă interesează - să-i dăm jos pe ăştia!”, mi-a reproşat Roşca şi m-a tăiat la inimă.

- Şi atunci, pentru cine lucra el?

- Pentru adversarii mişcării RM spre Europa.

- Adică pentru Moscova?

- Putea să fie şi împotriva Moscovei, e dificil de înţeles logica activităţii lui, a deciziilor sale luate sub acoperirea românismului şi unionismului.

- Dvs. aţi făcut parte din Frontul Popular?

- Am fost una dintre persoanele principale la congresul de constituire a Frontului. Dar peste un an m-au exclus, fără să mă anunţe. Nu le eram convenabil, fiindcă sunt bun cu oamenii buni, dar foarte dur cu cei care mă calcă pe cap, pe gât, pe picior.

„Când aripa promoscovită câştiga, Snegur şi-a dat frâu liber emoţiilor”

- În textul iniţial al Declaraţiei de Independenţă figura şi data Unirii din 27 martie 1918. La propunerea cui aceasta a fost exclusă?

- La propunerea lui Ion Ţurcanu, omul de legătură dintre mine şi Lucinschi. În ajunul proclamării Independenţei, pe 26 august, am convocat prezidiul ca să consult poziţia colegilor mei. Atunci Ţurcanu a spus că asta nu e declaraţie de independenţă, ci - de unire cu România. Era o situaţie foarte delicată, ne temeam să nu se întâmple lucruri imprevizibile, nu ştiam dacă lumea se va aduna în Piaţă, nici dacă Moscova nu va interveni cumva. După şase ore de dezbateri, am întrerupt şedinţa până a doua zi. Am rămas cu Nedelciuc şi Matei şi, încercând să potolim spiritele, am făcut trei-patru rectificări neesenţiale în document. Am scos data de 27 martie, în schimb a rămas anul 1918. A doua zi am adoptat decizia prin consens. Când Piaţa era arhiplină, eu am deschis adunarea, după care au vorbit toţi - şi cei care merită şi cei care nu merită. Pe urmă noi, deputaţii, am intrat în parlament.

- Niciun deputat n-a şovăit să voteze independenţa?

- Au votat 278, toţi cei prezenţi. Dar au fost unii, care, din frică, n-au venit să voteze. Un deputat s-a temut să vină din Bucureşti, după ce i s-a transmis că ar putea fi împuşcat. Există unii care acum se laudă că au votat independenţa, dar care au lipsit de la şedinţă şi apoi au cerut să o semneze. Semnăturile lor nu au nici o valoare juridică, nici o însemnătate istorică, pentru că a decis votul, nu iscălitura.

- V-aţi dat demisia, după ce, la 24 decembrie 1992, Snegur s-a pronunţat foarte dur în privinţa României, a Bisericii Române şi a propus organizarea unui referendum privind neunirea RM cu România. Care era sensul acestei declaraţii, dacă Unirea era imposibilă?

- Snegur avea opiniile sale, exprimate şi în memorii. El nu regretă nici acum că a aderat la CSI, motivând că acest lucru era necesar din punct de vedere economic. Dar s-au rezolvat problemele economice după aceasta? Nu. Asta era o metodă folosită de Rusia pentru a-şi menţine dominaţia politică în fostele colonii. Iar Snegur a propus referendumul, fiind ajutat de Frontul Popular, care punea insistent problema ca să nu mai folosim termenul „moldovean”, ci numai „român”, ca RM să se numească Republica Română Moldova şi alte extremisme, care făceau rău... După ce am pierdut războiul de pe Nistru, s-a schimbat esenţial raportul de forţe în societate. Au scos capul toţi nostalgicii, foştii comunişti, care au condamnat în sinea lor proclamarea independenţei, iar acum erau aţâţaţi de frontişti. O extremă o întărea pe alta. Aşa cum câştiga aripa promoscovită, Snegur şi-a dat frâu liber emoţiilor. Atunci divergenţele noastre, pe care eu le ascundeam, au ieşit la suprafaţă. Am declarat şi în presă, şi în parlament, că el lua decizii fără să mă informeze, deşi era dator s-o facă, ca şef de stat, că apela la mine numai atunci când se luau decizii foarte importante şi lui îi convenea ca eu să-mi spun punctul de vedere. În acea perioadă, şi situaţia economică se înrăutăţea grav de tot, şi Snegur trebuia să găsească un ţap ispăşitor. M-a ales pe mine, pe Hadârcă, Matei şi Nedelciuc. Exista un grup şovăielnic în parlament, care atunci a trecut foarte uşor de partea lor şi noi am pierdut majoritatea. La 28 ianuarie, 168 de deputaţi au publicat o scrisoare în susţinerea lui Snegur. Împreună cu Matei şi Nedelciuc, trebuia să alegem din două soluţii: fie să renunţăm la funcţii, să trecem în opoziţie şi să rămânem pe poziţia noastră, fie să ne supunem dictatului şi să ne dezicem de propriul crez politic. Sigur că am ales prima soluţie şi ne-am dat demisia. Puţini ne-au înţeles, deoarece oamenii noştri au concepţia bolşevică - dacă eşti la putere, ţine-te morţiş de fotoliu, ca să te scoată de acolo numai cu papucii înainte.

- În ianuarie 1993, a decedat ultimul deputat al Sfatului Ţării, Anton Crihan, care a fost înmormântat la Chişinău. E adevărat că agrarienii nu v-au permis să-i aduceţi sicriul în holul parlamentului?

- Crihan a murit în SUA, dar şi-a dorit să fie înmormântat la Sângerei. Însă acolo nu l-au primit şi atunci noi am decis să-l aducem în incinta parlamentului, unde să-şi petreacă ultima noapte. Seara, a venit la mine un grup din partea lui Moţpan, care m-a avertizat că, în acest caz, ei vor convoca o şedinţă extraordinară şi mă vor demite. Sigur că era o intimidare, dar mai mult o ruşine! Şi atunci am schimbat decizia. Pe Crihan l-am adus la secretariatul parlamentului, în altă clădire.

„Am avut alte viziuni decât un agrarian”

- Cum apreciaţi faptul că Petru Lucinschi, devenind preşedinte al Parlamentului, a repus în drepturi partidul comunist, după ce anterior prezidiul legislativului, condus de dvs., a interzis acest partid?

- Spre marele meu regret, am votat, fără să-mi dau seama, pentru repunerea în drepturi a comuniştilor. Este o pagină neagră în biografia mea. Nu mai eram şef al prezidiului şi am venit la acea şedinţă fără să ştiu ce se va discuta. Şedinţa era începută. Pe masă aveam un text despre drepturile omului. L-am întrebat pe responsabilul de secţia juridică (pe care-l credeam om de-al nostru) despre ce e vorba şi el mi-a spus că totul e în regulă. Greşeala mea este că n-am studiat problema înainte de a fi pusă la vot şi am ridicat mâna. Pe urmă am aflat că astfel am anulat decizia mea şi a prezidiului despre interzicerea comuniştilor. A fost o nenorocire! Mă bucur că biografia mea demonstrează că această eroare nu-mi exprimă punctul de vedere.

- Cât de pregătită politic şi intelectual era clasa noastră politică în primii ani de independenţă?

- Era pregătită de regimul comunist şi din ea făceau parte toţi nomenclaturiştii, care nu puteau fi scoşi dintr-un tren şi băgaţi în altul, fără să se uite înapoi. Deşi aveam aproape de 60 de ani, eu consideram că fac parte din clasa politică nouă. Fiind istoric, aveam alte viziuni decât un agrarian. De aceea am putut să mă orientez mai uşor într-o asemenea funcţie, într-o perioadă foarte grea şi extrem de periculoasă. Nenorocul nostru a fost că am avut o asemenea clasă politică, spre deosebire de Ţările Baltice. Asta pentru că, în timpul imperiului, balticii s-au refugiat în SUA, unde era democraţie, iar ai noştri au fugit în România, unde o bună parte a intelectualităţii ne-a pierit prin închisori, răpusă de acelaşi regim comunist.

- Credeţi că se putea de evitat conflictul transnistrean?

- Nu, de altfel trebuia să cedăm şi să ne vină generalul Lebed cu tancurile la Chişinău. În toiul războiului, Lebed m-a telefonat într-o noapte, cerându-mi să-i dau indicaţii „banditului Costaş” să nu transfere trupele dintr-o parte în alta a frontului. Văzând că nu-l ascult, m-a ameninţat că va veni cu tancurile la Chişinău şi va ajunge până la Bucureşti.

- În ce condiţii au fost eliberaţi Smirnov şi ceilalţi lideri separatişti?

- Abia recent am aflat că actul despre eliberarea separatiştilor poartă şi semnătura lui Ion Hadârcă. Nu ştiu ce înţelegere a avut Snegur cu Elţin, dar el a făcut o mare greşeală. Iar ca să o acopere, l-a atras şi pe Hadârcă, ca vicepreşedinte al parlamentului. De fapt, Snegur nu avea nevoie de semnătura lui Hadârcă, dar întotdeauna făcea aşa, ca să se spele pe mâini şi să motiveze că deciziile au fost luate în mod colectiv. Am rămas uluit când el a declarat într-un interviu că decizia despre eliberarea lui Smirnov a luat-o inclusiv împreună cu mine. Eu nici cu spatele n-am ştiut…

„Despre alde noi se spune că sunt proşti”

- Dle profesor, deseori mă întâlnesc cu aşa-zişi eroi, care spun că au luptat pentru independenţă, dar care pe atunci erau fie laşi, fie perfizi. Cred că şi dvs. îi cunoaşteţi. Ce părere aveţi despre ei?

- Aceşti „eroi” apar atunci când vin noi forţe la putere şi atmosfera le este convenabilă. Este vorba de fenomenul colaboraţionismului. Mai pe ţărăneşte, ei se dau cu cei care-s la putere. Iar alţii îs colaboratorii colaboraţioniştilor, pentru că vor să obţină noi titluri. Nu le este de ajuns cât au, nu se satură. Pe de o parte, parcă îs mari, iar pe de altă parte, îţi dai seama cât de mărunţi şi profitori sunt. Iar cei care nu şi-au permis să-şi folosească funcţiile sunt consideraţi proşti. Despre alde noi se spune: „Ăştia-s proşti, băi, nu fac nici două parale. El nu şi-a luat casă, nici conac, nici pământ, n-are acţiuni, n-are nimic”. Din păcate, avem foarte puţini oameni cu coloană vertebrală. Dacă am avea cinci procente din ăştia, ei ar putea schimba lucrurile. Dar nu-i avem.

- Cum poate fi soluţionată criza politică actuală din RM?

- Nu cunosc dedesubturile vieţii politice de acum şi văd totul de la distanţă. Însă fiecare parte a AIE trebuie să dea dovadă de mai multă responsabilitate, să facă şi concesii. Pentru că noi, în afară de Alianţă, nu avem alte soluţii. Dacă nu ne ridicăm mai presus de interesul de partid sau cel personal, atunci s-a terminat cu toate perspectivele noastre europene şi ne întoarcem sub călcâiul de sub care încă nu am ieşit. Altfel nu se poate, căci certurile astea întăresc poziţiile comuniştilor.

- Ce bine şi ce rău aţi făcut pentru RM?

- Rău n-am făcut, de ce să fac? Am făcut ceea ce mi-a plăcut şi corespunde intereselor mele. Am vrut să scăpăm de jugul colonial şi pentru asta am luptat. Aşa mi-am educat şi copiii şi mă mândresc cu ei.

- Unii comunişti afirmă că dvs. aţi colaborat cu istoricii sovietici contra românilor.

- Ei spun că aş fi publicat o carte împreună cu E. Levit, dar nu-i adevărat. N-am scris cu el nicio carte. El era şeful meu de sector şi îşi murdărea toţi subalternii. Ei au scris o recenzie la o carte şi mi-au spus s-o semnez. Dacă nu făceam această concesie, mă dădeau afară. Nu era bine, dar cei care au trăit în perioada aceea şi n-au făcut puşcărie, au făcut concesii. Dar, mă rog, depinde cum o termini… Finis coronat opus.

Întrebările domnului Alexandru Moşanu pentru succesorii săi Petru Lucinschi şi Dumitru Moţpan

- Când aţi venit în RM, aţi declarat la radio că m-aţi cooptat în Comitetul Central, fără ca eu să ştiu ceva despre aceasta şi fără să mă fi invitat la vreo şedinţă. Cu se s-a ocupat Moşanu în CC?

- De ce la şedinţa parlamentului, când a fost votată Declaraţia de Independenţă, au lipsit cei mai mulţi deputaţi din fracţiunea „Viaţa Satului”?

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 10:09

Vladimir Putin a semnat Decretul „Cu privire la șeful adjunct al administrației președintelui Federației Ruse”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 09:48

7 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Hora Unirii

7 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Hora Unirii

Hora Unirii este unul dintre simbolurile sărbătorii naționale prin care românii celebrează în fiecare 24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor Române din 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova şi Muntenia. Celebra compoziție: „Hai să dăm...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 24 Ianuarie 2020, ora: 09:13

opinie CIFRE INCREDIBILE /// 80% din tinerii (18-29 de ani) din Chișinău vor ca R. Moldova să adere la UE / Dodon și PSRM sfidează tineretul din RM și se ține la putere pe nostalgia pensionarilor

CIFRE INCREDIBILE /// 80% din tinerii (18-29 de ani) din Chișinău vor ca R. Moldova să adere la UE / Dodon și PSRM sfidează tineretul din RM și se ține la putere pe nostalgia pensionarilor

Sondajul publicat ieri conține mai multe informații extrem de interesante, una din ele este numărul covărșitor de tineri care vrea ca R. Moldova să intre în UE.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 08:44

Moscova nu crede în râsete

Moscova nu crede în râsete

 Kremlinul nu știe de șagă. A aflat-o pe pielea sa Sașa Dolgopolov, un comedian rus care a îndrăznit să glumească despre cele sfinte: despre religie și despre Putin. În februarie 2019, de pe scena unui bar din Sankt-Petersburg, Dolgopolov a glumit că pe Iisus ar fi trebuit să-l...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 08:23

Mihai Ghimpu: „Niciunul din cei care a făcut alianţă cu socialiştii şi le-a dat puterea nu câştigă de la Dodon”

Mihai Ghimpu: „Niciunul din cei care a făcut alianţă cu socialiştii şi le-a dat puterea nu câştigă de la Dodon”

Preşedintele de onoare al PL, Mihai Ghimpu, consideră că lidera PAS, Maia Sandu, nu trebuie să candideze la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an, din cauză că acest fapt îi va garanta victoria actualului preşedinte, Igor Dodon. În opinia sa, dacă Maia...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 08:07

Repertoriul săptămânal Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

Repertoriul săptămânal Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

28.01.2020 Ora 18:30 Sala Studio „Copiii Foametei. Mărturii ” de Alexei Vakulovski Durata spectacolului - 1h 40m / Pauză: Nu Spectacol nerecomandat tinerilor sub 12 ani. „Luminiţa Ţâcu împreună cu toată echipa a reuşit să desăvârşească...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:59

Vlad Ţurcanu: După alegerile parlamentare din Hînceşti, se poate discuta despre consolidarea polului unionist (tvrmoldova.md)

Vlad Ţurcanu: După alegerile parlamentare din Hînceşti, se poate discuta despre consolidarea polului unionist (tvrmoldova.md)

Într-o intervenţie telefonică la emisiunea Punctul pe AZi, Vlad Ţurcanu, vicepreşedinte PU,, a declarat că, după alegerile din 15 martie din circumscripţia 38, Hînceşti, se poate discuta despre o consolidare a polului unionist.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:49

BELGIA: 23 de migranţi descoperţi într-un camion frigorific la Zeebrugge

BELGIA: 23 de migranţi descoperţi într-un camion frigorific la Zeebrugge

 Douăzeci şi trei de migranţi, care spun că sunt originari din Eritreea şi că încercau să ajungă în Marea Britanie, au fost descoperiţi joi dimineaţă într-un camion frigorific în apropiere de portul Zeebrugge, în Belgia, a anunţat parchetul din...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:40

PROGNOZA METEO PE 7 ZILE. Cum va fi vremea până la sfârșitul lunii

PROGNOZA METEO PE 7 ZILE. Cum va fi vremea până la sfârșitul lunii

Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță pentru astăzi, 24 ianuarie, cer variabil pe tot teritoriul țării, maxime termice de până la +6 grade și minime de până la -5 grade noaptea. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, vântul va sufla din sud-vest, iar...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:33

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Iaşi, în prezenţa preşedintelui şi a premierului

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Iaşi, în prezenţa preşedintelui şi a premierului

 Unirea Principatelor Române va fi celebrată vineri, la Iaşi, printr-o serie de manifestări la care sunt aşteptaţi să participe preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:28

Ambasadorul Ucrainei la București pretinde că declarația lui Zelenski a fost tradusă greșit și că președintele a spus că Bucovina a fost „luată”, dar nu „ocupată”

Ambasadorul Ucrainei la București pretinde că declarația lui Zelenski a fost tradusă greșit și că președintele a spus că Bucovina a fost „luată”, dar nu „ocupată” Din editia print

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, afirmă că declaraţia lui Volodimir Zelenski, anume că România ar fi ocupat Bucovina de Nord, a fost tradusă greşit din ucraineană în engleză pe pagina oficială a Preşedinţiei din ţara vecină.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:25

HOROSCOP, 24 IANUARIE 2020. Astrologii vin cu vești bune pentru nativii zodiacului

HOROSCOP, 24 IANUARIE 2020. Astrologii vin cu vești bune pentru nativii zodiacului

 Astrologii au prezentat horoscopul pentru vineri, 24 ianuarie, iar potrivit acestora unii dintre nativii zodiacului vor avea parte de vești bune. De asemenea, se anunță o zi în care creativitatea nativilor va ajunge la cote maxime, ceea va da naștere unor idei inedite. Iată care...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 24 Ianuarie 2020, ora: 07:20

Mihai Ghimpu sugerează că Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva: „Timpul le va arăta pe toate” (agora.md)

Mihai Ghimpu sugerează că Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva: „Timpul le va arăta pe toate” (agora.md)

Fostul lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu este e părere că fosta șefă a Cabinetului de miniștri, Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4. Mai mult,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:16

7 orașe din CHINA, în carantină, 25 de MORȚI, peste 800 de bolnavi. Ce este virusul „cu coroană” și cum se transmite

7 orașe din CHINA, în carantină, 25 de MORȚI, peste 800 de bolnavi. Ce este virusul „cu coroană” și cum se transmite

Ce sunt coronavirusurile Noul virus din China se extinde cu repeziciune în lume. Cinci persoane care ar putea fi infectate sunt sub monitorizare în Scoția și o alta, în Irlanda de Nord. În China, 25 de oameni au murit și peste 800 s-au îmbolnăvit. 13 cazuri au...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 24 Ianuarie 2020, ora: 07:00

(ANALIZĂ) Unirea Principatelor Române: diplomaţie și propagandă europeană (1848-1859)

(ANALIZĂ) Unirea Principatelor Române: diplomaţie și propagandă europeană (1848-1859)

Aflată în exil încă din anul 1848, pleiada de tineri intelectuali şi oameni politici cunoscută sub denumirea de „generaţia paşoptistă“ îşi fixa pentru anii ce aveau să urmeze câteva obiective clar conturate ce urmau a fi aduse la cunoştinţa marilor...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 24 Ianuarie 2020, ora: 04:57

„Mica Unire”, primul PAS spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

„Mica Unire”, primul PAS spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

( ) Citeşte tot articolul

Politică 23 Ianuarie 2020, ora: 19:38 de Mihaela Culcinschi

Din același salariu, Dodon a plecat în vacanță la Maldive și Seychelles, iar colegul său Tudor Deliu s-a odihnit la Cocieri și Călărași

Din același salariu, Dodon a plecat în vacanță la Maldive și Seychelles, iar colegul său Tudor Deliu s-a odihnit la Cocieri și Călărași

În timp ce președintele Igor Dodon, fiind deputat în perioada 2009-2016, a scos din buzunar zeci de mii de euro pentru cele mai luxoase vacanțe, alături de familie, în Maldive, Dubai sau Seychelles, foștii săi colegi de Parlament nu și-au permis să cheltuiască pentru...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 23 Ianuarie 2020, ora: 18:48

Alexandru Tănase: Modificarea procedurii de numire a judecătorilor la CSJ e necesară și nu trebuie legată de actualul președinte

Alexandru Tănase: Modificarea procedurii de numire a judecătorilor la CSJ e necesară și nu trebuie legată de actualul președinte

 Guvernul a aprobat un proiect de lege care vine cu unele modificări ale Constituţiei R. Moldova, care ar putea aduce mai multă independență judecătorilor şi exclud influenţele politicului din Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul propune ca judecătorii Curţii Supreme de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 17:35

VIDEO/ Moarte misterioasă, la Glodeni

VIDEO/ Moarte misterioasă, la Glodeni

Moarte învăluită de mister, în raionul Glodeni. O femeie de 67 de ani a fost găsită moartă de către un vecin, el în grădină. Totul s-a întâmplat în dimineața de 23 ianuarie, în jurul orei 07.00, în satul Iabloana.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 17:21

DILEMA BĂRBAȚILOR: cum le place femeilor, cu BARBĂ sau fără?

DILEMA BĂRBAȚILOR: cum le place femeilor, cu BARBĂ sau fără?

Cel mai nou studiu despre „bărboși” spune că dacă o femeie aleargă mâncând pământul când vede orice creatură păroasă, nu același lucru se întâmplă și în urma impactului cu un bărbat care își poartă cu mândrie barba....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 17:13

De ce stresul provoacă încărunţirea părului. Explicația neașteptată a cercetătorilor

De ce stresul provoacă încărunţirea părului. Explicația neașteptată a cercetătorilor

Oamenii de știință spun că este posibil să fi descoperit de ce stresul provoacă încărunțirea părului dar și o posibilă modalitate de a stopa acest proces fără să apelăm la produse de vopsire. În testele efectuate la șoareci, celulele stem care controlează culoarea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 16:59

Ministerul Român de Externe a solicitat clarificări Ucrainei după afirmaţiile preşedintelui Vladimir Zelenski

Ministerul Român de Externe a solicitat clarificări Ucrainei după afirmaţiile preşedintelui Vladimir Zelenski

Astăzi, 23 ianuarie, Dan Neculăescu, secretar de stat, a avut, la sediul MAE, o discuție cu ambasadorul Ucrainei la București, care a prilejuit o trecere în revistă a aspectelor de interes pe agenda bilaterală, cu accent asupra comisiilor mixte interguvernamentale comune.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 16:54

Un curier care a scuipat pe o pizza înainte s-o livreze ar putea petrece 18 ani în închisoare

Un curier care a scuipat pe o pizza înainte s-o livreze ar putea petrece 18 ani în închisoare

Un procuror turc a solicitat joi până la 18 ani de închisoare pentru un fost curier, acuzat că a scuipat pe o pizza înainte de a o livra clientului, relatează AFP. Fapta a avut loc la data de 24 decembrie 2017 în localitatea Eskişehir din centrul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 16:50

BREXITUL înseamnă mai multe locuri de muncă pentru Germania

BREXITUL înseamnă mai multe locuri de muncă pentru Germania

 Aproximativ 20 de firme britanice au comunicat autorităţilor germane în anul 2019 că intenţionează să deschidă birouri şi să creeze 680 de noi locuri de muncă în Germania, mai multe decât valoarea cumulată a precedenţilor doi ani, a anunţat joi Agenţia...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 16:42

O șoferiță în vârstă de 31 de ani acuză că pompele din benzinării sunt „sexiste”

O șoferiță în vârstă de 31 de ani acuză că pompele din benzinării sunt „sexiste”

Melanie Morgan, în vârstă de 31 de ani, a făcut câteva poze în timp ce se lupta cu o pompă la benzinărie, potrivit dailymail.co.uk. Ea susține că pompele sunt „sexiste”, deoarece sunt proiectate special pentru bărbați, nu și pentru femei care au...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)