Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 09:53
Abonamente

Politică 17 Septembrie 2013, ora 09:44

Alexandru Oleinic, liderul Partidului Popular din Republica Moldova: Guvernarea își împarte averea agonisită de popor timp de zeci de ani

Marime Font
 
 

Paradoxul este că statul a ajuns să vîndă întreprinderile care aduc și vor aduce anual sute de milioane de lei venit bugetului. Motivul că avem nevoie de bani aici și acum este unul fals.

Lipsa de reacții ale persoanelor cu funcții de răspundere în stat la declarațiile privind ilegalitățile comise în cazul Bancii de Economii și cel al Aeroportului Internațional Chișinău este dovada complicității Guvernului în toate aceste ilegalități.

Nu cunosc să mai avut asemenea situații în toți anii de existență a statutului Republica Moldova.



Anterior, am atenționat despre faptul că politizarea tuturor instituțiilor statului va conduce la lipsă de responsabilitate a funcționarilor de rang înalt față de cetățeni.

Iar ceea ce se întîmplă cu procesul de privatizare a proprietăților statului este dovada scopului final al guvernării democratice – ”partajarea politică a proprietăților statului”. În cazul în care persoanele responsabile de securitatea economică a statului și de respectarea prevederilor legale nu vor reacționa la aceste fărădelegi, este greu de presupus ce va urma.

Partidul Popular a solicitat atăt Președintelui Republicii Moldova, cît și Procurorului General să se pătrundă de responsabilitatea funcțiilor pe care le dețin și să întreprindă măsurile necesare în vederea stopării acestor fenomene inadmisibile într-o societatedemocratică.

Privatizarea? Deetatizarea? Sau acaparare?

Procedura de privatizare a proprietăților statului pînă în anul 2007 se efectua în baza legilor cu privire la Programul de privatizare pentru anumiți ani (începănd cu 1992 și pînă în 1998), care ulterior a fost prelungit pănă la adoptarea noii legi privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.
Legea cu privire la Programul de privatizare stabilea foarte clar scopurile, obiectivele şi modalităţile privatizării obiectelor proprietate publică, inclusiv diversificarea modului de privatizare în scopul atragerii de investiţii în economie. Și cel mai important lucru care trebuia să se întîmple – să se încheie procesul de privatizare a patrimoniului public şi de reformare a sectorului agrar.

La acea etapă s-a finalizat restructurarea sectorului energetic prin privatizarea întreprinderilor de stat cu scopul atragerii investițiilor. Astfel, în 2000 compania spaniolă „Union Fenosa” în Moldova a cumpărat 100 % din acţiunile a trei întreprinderi de distribuţie – Societatea pe acţiuni „RE Chişinău”, Societatea pe acţiuni „RED Centru” şi Societatea pe acţiuni „RED Sud”. A fost creată Societatea pe acţiuni moldo-rusă de tip deschis „Moldovagaz” (S.A. „Moldovagaz”). Ulterior, s-a reușit crearea unei piețe de combustibili apropiată modelului occidental în care activează 112 agenți economici.

Paradoxurile procesului de privatizare a proprietăților statului

Paradoxurile în procesul de privatizare au început odată cu adoptarea legilor privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (2007) și cu privire la parteneriatul public privat (2008). Anume după adoptarea acestor legi am fost martorii unor ”privatizări” dubioase: construcția și darea în exploatare a Centrului Comercial Agroalimentar ”Grădina Moldovei” cu o suprafață de 10,6 ha, transmise în arendă pe o perioadă de 99 de ani, care în 2007 au fost concesionate. Apoi urmează istoria portului internațional Giurgiulești, stadionul republican din centrul Chișinăulu, uzina de tractoare “TRACOM”, Moldasig, mai recent, concesionarea spitalului de urgență din Chișinău și multe altele.

Concluzia este, că statul, prin reprezentanții săi în consiliile de administrare, nu-și onorează obligațiunile legale privind buna administrare a proprietății publice în scopul atragerii de investiţii şi asigurării unui management eficient.

Astfel, proprietățile statului, care întradevăr necesită a fi privatizate, dar care s-au adus la o stare dezastruoasă, se încercă a fi vîndute la prețuri exagerate, pe de altă parte, întreprinderi cu profit și viabile se propun a fi vînduce la prețuri de rizoriu.

Să nu căutăm departe, exemlu Băncii de Economii, care se propune a fi vîndută la un preț de 20 de ori mai mic. Cauza poate fi una – lipsa de capacități instituționale de a gestiona eficient procesul de privatizare a proprietăților statutului, sau …că instituțiile statutului nu mai protejază interesul economic al statutului, dar se implică în realizarea unor scheme de acaparare a proprietăților statului.

Și în 2012, Agenția Proprietății Publice a scos la vînzare active la un preț de 5-7 ori mai mic, evaluat la 930 milioane lei, deoarece pe parcursul a trei ani de zile nu s-a reușit a fi vîndute. Astfel, statul a ratat venituri de peste 6 miliarde de lei.

Printre întreprinderile mari scoase la vânzare au fost Floare-Carpet, unde statul deţine 60% din acţiuni și pentru care cere 162 de milioane de lei. Producătorul de medicamente Farmaco, evaluat la un preţ de 82 milioane de lei și Viorica-Cosmetic, care a și fost vîndută la prețul de nici mai mult nici mai puțin decît cel propus – de 51 de milioane de lei.

O altă întreprindere - blocul administrativ al Institutului de Microbiologie şi Virusologie cu terenul aferent de 9,07 hectare, pentru care în 2008 se cerea un preț de 600 de milioane de lei, în present se vînde la un preț de șapte ori mai puțin și constituie doar 85 de milioane de lei.

Care sunt veniturile obținute din privatizarea întreprinderilor și unde sunt cheltuiți acești bani?

Veniturile încasate la bugetul de stat au variat de la an la: în 2006 au constituit 136 milioane lei, în 2008 – 936 mln.lei, în 2009 - 205,7mln.lei, în 2011- 301mln.lei, iar în 11 luni ale anului 2012 veniturile de la comercializarea bunurilor proprietate publică au constituit doar 270,6 milioane de lei, sau 57,5% din volumul planificat. În toți acești ani, constant, veniturile obținute din privatizarea patrimoniului de stat au fost cheltuite pentru acoperirea deficitului bugetar. În țările vecine aceste venituri mai sunt orientate și la finanțarea reformelor sociale.

Eu totuși rămîn convins, că întreprinderile care aduc venit la bugetul de stat, trebuie să rămină în proprietatea statului. Numai că, mai întîi este nevoie de a determina directiile de dezvoltare în economia națională, care sunt domeniile prioritare, cum vom asigura obținerea mijloacelor financiare necesare? În opinia mea - vînzarea proprietăților statutului în modul în care se produce – este doar un venit de scurtă durată, care nu ne asigură o dezvoltarea durabilă și continuă. Din aceste considerente, este neînteleasă graba cu care Guvernul, încearcă să vîndă la prețuri mici așa întreprinderi ca Aeroportul Internațional Chișinău, Banca de Economii și îndeosebi Moldtelecomul, care înregistrează un volumul de vânzări circa 666,4 milioane de lei,avind un număr de 1,22 milioane de abonați si alte intreprinderi importante din economia nationala,care la un calcul foarte modest valoreaza zeci de miliarde de euro.

Pe cînd Guvernul estimează valoarea celor 200 de întreprinderi incluse în lista întreprinderilor scoase la privatizare la doar un miliard de lei.
În concluzie, - în contextul în care economia Republicii Moldova continuă să rămînă neatractivă pentru investitorii străini din cauză instabilitatii politice, corupției, lipsa de încredere în justiția națională, politicii fiscale instabile și neatractive, - statul riscă să piardă întreprinderi importante pentru dezvoltarea economiei naționale, riscă să rămînă fără patrimoniu.

Reprezentanții partidelor, aflate la guvernare, vor trebui să-și asume responsabilitatea pentru deposedarea statutului și cetățenilor de proprietăți și patrimoniu. În caz contrar, nu cred că mai au dreptul moral de a mai veni în fața cetățenilor, pentru a le solicita suport electoral.

Sursa: PPRM (D.C.)

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md