Ultima oră

Alexandru Tănase: „Avem un sistem apropiat celui sovietic, unde există un „politbiuro” care decide totul”

Așa prevede Constituția: „Parlamentul nu poate fi dizolvat cu 6 luni înainte de expirarea mandatului președintelui”. Mandatul actualului președinte expiră la 23 martie 2016. Nicolae Timofti a fost ales pe 16 martie 2012, în Parlament, cu votul a 62 de deputați, inclusiv cu cele ale liderilor socialiști Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, care acum cer alegeri anticipate. Ceremonia de învestire a lui Timofti a avut loc pe 23 martie 2012. Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a oferit un interviu, în exclusivitate pentru DW, în care a explicat norma constituțională și a vorbit despre corupția mare din Moldova.

Deutsche Welle: În Moldova oamenii protestează în stradă de mai bine de două săptămâni contra corupţiei. Cum i-ați explica unui străin amploarea acestui fenomen în Republica Moldova?

Alexandru Tănase: Este greșit să calificăm acest protest ca fiind unul doar împotriva corupției. În Moldova mereu a existat corupție, începând cu marele jaf al patrimoniului național, numit marea privatizare, când guvernanții de la acea vreme au pus mâna pe întreg patrimoniul statului, şi terminând cu furtul miliardului. Din păcate, în acest sfert de secol de independenţă, cuvântul corupție a devenit sinonim cu cuvântul stat. Nu cred că astăzi se fură mai mult ca în 2005 sau în 1995. Problema este cu totul alta. În 2009, oamenii au obținut o speranță că lucrurile se vor schimba: că se va termina cu nănăşismul, că banii publici vor fi administrați corect, că în economie se va instaura o competiție onestă, iar justiția va face dreptate – nu banii, că opțiunea europeană este una fermă şi nu o minciună cum a fost până la 2009. Societatea credea, în naivitatea sa, că în rezultatul revoluției twitter, la putere va veni o nouă clasă politică. Din păcate, cu trecerea timpului s-a constatat că totul a fost o iluzie. Puterea de stat este împărțită exact de aceleași persoane ca şi până la 2009, cu mici excepții, iar integrarea europeană este mai mult mimată decât asumată conștient şi plenar de cei care dețin puterea în stat. Iată de ce cred că acest protest este mai degrabă unul împotriva mimării integrării europene. Este un protest împotriva minciunii şi ipocriziei în care s-au scufundat guvernările de la 2009 încoace.

DW: Ce anume a accentuat senzaţia oamenilor că se fură exagerat de mult?

A.T.: Așa-zisul „furt al miliardului” indubitabil că a jucat rolul de detonator. În timp ce majoritatea populației o duce destul de greu, faptul că banca de stat a fost pur şi simplu jefuită de cei care trebuiau s-o administreze, nu putea să nu genereze o asemenea stare de spirit. Permanentele scandaluri de corupție din cadrul puterii, lipsa oricărui progres în reforma justiției, i-a făcut pe oameni să înțeleagă că ei sunt mințiți, că sub paravanul integrării europene, de fapt, au loc cu totul alte lucruri. De asta cred că asistăm mai degrabă la un protest împotriva minciunii instituționalizate.

DW: Cum se manifestă corupţia mare în Moldova? Prin ce?

A.T: Corupția este generată de actualul sistem politic şi administrativ din ţară, care permite exercitarea unui control quasi-general asupra puterii de stat şi reduce la zero ideea de separație a puterilor în stat. Republica Moldova este guvernată prin persoane interpuse. Adevărații decidenți sunt alții decât cei care dețin anumite funcții în stat. Această problemă nu poate fi rezolvată prin proteste, demisii şi, cu atât mai mult, prin măsuri represive. Este necesară o reformă structurală fundamentală de asemenea natură, încât nimeni să nu poată controla întreaga putere în stat. Atâta timp cât într-un cabinet, unde încap trei-patru persoane, se va decide cine va fi şeful statului, mai apoi, în același cabinet, se va decide pe cine acest şef al statului va propune ca prim-ministru, şi tot așa mai jos, nici un protest, demisie sau arestări nu vor avea niciun efect. Este necesar de a modifica sistemul astfel încât să avem partide cu democrație internă, unde deciziile ar fi luate de organele de partid, dar nu pe culoare. Este necesar să avem un parlament, unde deputații ar avea vocea lor, dar nu doar vociferează ce le spune şefu’. Doar asemenea reforme pot conduce la o altă calitate a guvernării, implicit şi la dispariția marii corupții.

DW: Securitatea statului a fost afectată?

A.T.: Desigur. La acest capitol am sa-l citez pe vicepreședintele american, Joe Biden, care spunea: „Corupția e doar o altă formă de tiranie, un pericol prezent nu doar pentru economie, ci și pentru securitatea națională”. Corupția este exploatată de cei care nu ne doresc binele, pentru a submina independența țării noastre. Impactul poate fi unul dezastruos. Este suficient să analizam situația în care s-a pomenit Ucraina după guvernarea lui Ianukovici.

DW: De ce nu funcţionează instituţiile statului? De ce cei care fură de la popor nu sunt pedepsiţi, nu li se confiscă averile, nu li se întâmplă nimic?

A.T.: Instituțiile statului nu funcționează așa cum trebuie să funcționeze deoarece sistemul de stat este astfel construit. Din moment ce avem un sistem ce permite ca puterea de stat să fie distribuită şi exercitată de trei-patru persoane, dar nu de parlamentari şi de membrii guvernului, altfel nici nu poate fi. Avem un sistem apropiat celui sovietic, unde există un „politbiuro” care decide totul, iar miniștrii și deputații, doar validează aceste decizii. Într-un asemenea sistem este naiv să te aștepți ca instituțiile statului să funcționeze altfel. Voi repeta ce am spus mai sus şi cu alte ocazii: măsurile represive au un rol adiacent, complementar în cadrul inițiativelor anticorupție. Luate separat, nu vor produce nici un efect. Vom umple pușcăriile cu „ţapi ispăşitori” şi aceștia aleși selectiv, iar marea corupție nu va fi afectată, exact ca pe timpul sovietic. Peste câțiva ani, vom ajunge să constatăm că sistemul se va adapta, iar lucrurile vor rămâne în mare parte la fel. Să nu uităm că justiția şi sistemul de urmărire penală este format tot de zona politicului. Iată de ce, fără o reformă fundamentală a sistemului politic, lichidarea marii corupții nu va fi posibilă.
DW: Dvs. aţi făcut cândva parte dintr-un partid care, cel puţin la începutul guvernării pro-europene, în 2010-2012, încerca să se opună procesului de luare a statului în captivitate, încerca să-i deconspire pe cei care vor să-şi subordoneze instituţiile statului, justiţia. Apoi parcă a renunţat şi a devenit părtaş la marile abuzuri. Ce s-a întâmplat de fapt?

A.T.: Este un subiect pe care nu vreau să-l comentez. Mă voi limita la mențiunea că, din punct de vedere politic şi moral, astăzi partidul din care am făcut cândva parte are prea puțin în comun cu partidul la fondarea căruia am participat în 2007. Chiar dacă are aceeaşi denumire, siglă şi lider, este o cu totul altă entitate.

DW: Protestatarii cer demisia preşedintelui, alegeri parlamentare anticipate. Cât de întemeiate sunt aceste revendicări în opinia Dumneavoastră?

A.T.: Constituția prevede doar trei cazuri de dizolvare a Parlamentului: imposibilitatea alegerii şefului statului, imposibilitatea formării guvernului şi imposibilitatea adoptării legilor. Nici una din aceste circumstanțe nu pot fi constatate. Mai mult, în ultimele 6 luni din mandatul președintelui, Parlamentul nu poate fi dizolvat. Din moment ce Parlamentul nu poate fi dizolvat, nici alegerile anticipate nu au cum să aibă loc. Sunt cerințe care sună bine şi mobilizator pentru public, dar fără șanse de realizare.

DW: Două partide pro-ruse au anunţat manifestaţii antiguvernamentale începând cu 27 septembrie. Cât de mare este pericolul ca protestul paşnic al oamenilor să fie deturnat? Ar exista părţi interesate de un astfel de scenariu?

A.T.: Dreptul la protest este un drept fundamental, consfințit în Constituție. Atâta timp cât protestele sunt pașnice, toate partidele, indiferent de opțiunile geopolitice, au dreptul să protesteze. Protestele pașnice sunt elemente indispensabile democrației. În privința pericolelor, nu vreau să discut scenarii ipotetice. Există instituţii ale statului a căror sarcină de bază este menținerea ordinii publice. Ele știu ce au de făcut.

DW: Atât protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale, cât şi liderii partidelor radicale de stânga pledează pentru modificarea Constituţiei în sensul alegerii şefului statului de către popor. Primii spun că nu mai vor ca şeful statului să fie ales prin baruri, în baza unor înţelegeri oculte, iar ceilalţi simt, probabil, că momentan un astfel de amendament i-ar avantaja politic. Ce condiţii juridice ar trebui întrunite pentru operarea acestei modificări şi care formă e mai bună pentru Moldova astăzi?

A.T.: Constituția poate fi modificată prin Parlament sau prin referendum. Dacă va exista o majoritate constituțională să opereze o asemenea modificare în Parlament sau să organizeze un referendum, Constituția ar putea fi modificată. În privința oportunității acestei reforme, este necesară o analiză multidimensională. Nu este vorba doar de procedura de alegere, este vorba despre forma de guvernământ. Acest subiect trebuie tratat în contextul general al organizării puterii în stat, corelat cu sistemul administrativ, sistemul electoral, etc. O asemenea reformă ar presupune o redistribuire şi o reponderare a puterilor în stat. Sper ca viitorul şef al statului să lanseze un asemenea dialog, ca într-o perspectivă de câțiva ani să clarificăm această problemă.

DW: Este cursul pro-european al Moldovei unul ireversibil, aşa cum susţin unii exponenţi ai guvernării sau încă totul se poate schimba radical?

A.T.: Nimic nu este ireversibil. Nici UE şi nici NATO nu sunt date de la Dumnezeu şi nu sunt veșnice. Veşnic este doar poporul. Toate lucrurile sunt într-o continuă mișcare, schimbare şi adaptare la noi cerințe, condiții şi provocări. Nu va veni UE să ne facă nouă curat în casă, la fel cum nu va veni NATO să ne ofere securitate. Important este să știm noi ce vrem. Noi suntem cei care trebuie să luam decizii pentru noi şi pentru viitorul copiilor noștri, dar nu să așteptăm să ne pice para mălăiață „în gura lui Nătăfleaţă”.

Sursa: DW 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *