Astăzi 11 August 2020, Marţi - Ultima actualizare la 10 August 2020
Abonamente

Actualitate 10 Noiembrie 2011, ora 14:44    Din editia print

Alexandru Tănase: „Lupta pentru drepturi şi libertăţi este una permanentă”

Marime Font

Ieri, 9 noiembrie 2011, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind interpretarea articolului 116 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia „Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii CSJ sunt numiţi în funcţie de Parlament la CSM”. 

Pentru a comenta această hotărâre, i-am solicitat un interviu dlui Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale a R. Moldova.

- Dle Tănase, în ultima perioadă, solicitările de interpretare a Constituţiei, adresate Curţii Constituţionale (CC), devin tot mai frecvente. E Constituţia noastră atât de neclară, încât să necesite interpretări permanente?
- Este adevărat că, în ultimul an, CC a examinat mai multe cereri de interpretare a Constituţiei, dar aceasta nu înseamnă neapărat că prevederile Legii Supreme sunt neclare. Dispoziţiile constituţionale sunt dezvoltate în mii de acte normative ierarhic inferioare Constituţiei, care reglementează întregul spectru de relaţii sociale şi instituţionale din ţară. Prin urmare, interpretarea normelor constituţionale este necesară pentru ca spiritul Constituţiei să fie respectat în toate actele normative, precum şi în practica administrativă.

Loading...


- De această dată, Curtea a examinat o problemă legată de funcţionalitatea justiţiei…
- Puterea judecătorească se confruntă astăzi cu o problemă cronică, legată de interacţiunea puterilor în procesul de numire a judecătorilor. Dacă, în privinţa judecătorilor care sunt numiţi în funcţie prin decret prezidenţial, există o anumită claritate, atunci în privinţa judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie mereu apar dificultăţi. De mai mulţi ani ne ciocnim cu o situaţie anormală, când propunerile Consiliului Superior al Magistraturii, privind numirea şi destituirea judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, nu sunt examinate de Parlament perioade nejustificat de lungi de timp. La ora actuală, în Parlament se află propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de numire în funcţie a mai mulţi judecători la Curtea Supremă de Justiţie. Aceste propuneri au fost trimise în Parlament încă anul trecut, candidaţii pentru funcţia de judecător au obţinut avizul Comisiei Juridice a Parlamentului, dar până în prezent acestea nu au fost supuse votului de Legislativ. Situaţii similare s-au constatat şi în parlamentele anterioare. În consecinţă, au de suferit oamenii, care aşteaptă ani în şir ca instanţele de judecată să le examineze procesele…

- Nu putea să rezolve Parlamentul această problemă, fără să ajungă la CC?
- Faptul că numirile la Curtea Superioară de Justiţie nu se examinează cu anii demonstrează că implicarea CC a fost necesară. Este o problemă importantă, care vizează principiul separaţiei puterilor în stat. Tocmai din acest motiv, vicepreşedintele Comisiei Juridice a Parlamentului a sesizat CC ca să explice care este competenţa fiecărei autorităţi implicate în procesul de numire a judecătorilor şi care sunt termenele în care trebuie adoptate deciziile respective.

- Care a fost hotărârea CC?
- Decizia spune că Parlamentul este obligat să se pronunţe în problema numirii sau eliberării din funcţie a judecătorilor, preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie după prezentarea propunerii respective de către Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile. Acest termen este unul restrictiv, prin urmare, Parlamentul are obligaţia constituţională să-l respecte. Curtea a mai decis că încălcarea acestui termen reprezintă o obstrucţionare a funcţionalităţii puterii judecătoreşti de către puterea legislativă.

- Ce sesizări importante se află acum pe rol la Curtea Constituţională?
- Pentru noi toate sesizările sunt la fel de importante. În prezent avem pe rol sesizări din partea deputaţilor (atât din partea AIE, cât şi din partea opoziţiei), a procurorului general, a ministrului Justiţiei, excepţii de neconstituţionalitate ridicate în cadrul instanţelor de judecată. Diversitatea subiecţilor de sesizare, de asemenea, vorbeşte despre încrederea societăţii faţă de CC. Există ţări cu regimuri nedemocratice unde curţile constituţionale sunt instituţii de faţadă, care n-au fost sesizate ani în şir. În RM, Curtea Constituţională are sesizări pe probleme de substanţă, deoarece avem o ţară cu un anumit nivel de democraţie.

- Deşi vorbiţi de încredere, CC este, totuşi, deseori criticată…
- Nu este criticat doar acel care nu face nimic… CC este obligată să asigure intangibilitatea valorilor constituţionale fundamentale, precum sunt protecţia drepturilor omului, accesul la justiţie, dreptul la protecţie socială. Asigurarea acestor valori presupune respectarea de către toate autorităţile statului a unor principii enunţate de Constituţie. Sigur că, atunci când aceste principii contravin unor interese politice de moment, Curtea devine subiectul unor atacuri. Am mai spus: nu văd nimic rău în faptul ca societatea sau oamenii politici să critice hotărârile CC. De cele mai dese ori însă, cei care nu reuşesc să obţină soluţia dorită din partea CC recurg la insinuări şi insulte împotriva judecătorilor, în loc să combată argumentele Curţii. E ceva inadmisibil într-o societate democratică.

- În alte ţări politicienii la fel de greu acceptă deciziile CC, când nu le convin?
- Depinde de nivelul de cultură politică din societate. De ce să vorbim de oamenii politici, atunci când până şi CEDO, deseori, acceptă cu greu unele hotărâri ale unor curţi constituţionale europene? Eu consider că, prin fiecare hotărâre pronunţată, noi contribuim la reducerea nivelului de nihilism juridic în mediul politic. Lupta pentru drepturi şi libertăţi e una permanentă şi niciodată nu poate fi câştigată definitiv. Tocmai de aceea judecătorii constituţionali au misiunea de a acţiona mereu pentru a consolida supremaţia Constituţiei.

- Vă mulţumim pentru interviu. 

Un articol de:
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Politică 10 August 2020, ora: 14:18

„Pro Moldova” supărată foc după ce Pavel Filip a anunțat că vrea discuții dintre PDM, PSRM și PAS+PPDA

„Pro Moldova” supărată foc după ce Pavel Filip a anunțat că vrea discuții dintre PDM, PSRM și PAS+PPDA

„PDM își declină responsabilitate pentru actul guvernării”, anunță Pro Moldova într-un comunicat de presă, după ce Pavel Filip a făcut un apel la dialog către PAS și PPDA.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 10 August 2020, ora: 12:44

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat; Republica Moldova - în zona galbenă

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat; Republica Moldova - în zona galbenă

Autorităţile sanitare din România au actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, în zona galbenă (carantină 14 zile) intrând şi Republica Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 10 August 2020, ora: 10:03

opinie Nicolae Negru: „Reputația lui Lukașenko nu este pătată de acuzațiii de corupție, el nu a fost prins luând „kuleoașe” de la oligarhi nici locali, nici ruși, ca Dodon”

Nicolae Negru: „Reputația lui Lukașenko nu este pătată de acuzațiii de corupție, el nu a fost prins luând „kuleoașe” de la oligarhi nici locali, nici ruși, ca Dodon”

Aleksandr Lukașenko rămâne președinte al Belarusului și nici nu era de așteptat ca „alegerile” organizate de el să le câtige altcineva.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 10 August 2020, ora: 08:49

Igor Dodon își dorește la Chișinău o dictatură după modelul Belarusului

Igor Dodon își dorește la Chișinău o dictatură după modelul Belarusului

Dodon și-a exprimat dorința în acest sens, miercuri (aprilie 2018), în cadrul unei întrevederi cu omologul său din Minsk, Aleksandr Lukașenko, supranumit „ultimul dictator al Europei”.

( ) Citeşte tot articolul

Economie 10 August 2020, ora: 07:54

De ce România are o scădere economica mult mai mică decât celelalte ţări europene, spre surprinderea tuturor analiştilor?

De ce România are o scădere economica mult mai mică decât celelalte ţări europene, spre surprinderea tuturor analiştilor?

Cei 1,2 milioane de români care lucrează în afară şi care s-au refugiat în ţară de frica coronavirus (şi pe care nu-i voiam) au salvat consumul şi guvernul Orban de la un faliment economic

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 10 August 2020, ora: 07:23

Cel puţin şapte oameni au murit în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale produse pe insula Evia din Grecia

Cel puţin şapte oameni au murit în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale produse pe insula Evia din Grecia

Cel puţin şapte oameni au murit în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale şi furtunile cu descărcări electrice produse pe insula Evia, în timpul weekendului, au anunţat duminică oficiali eleni citaţi de Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 10 August 2020, ora: 07:17

Ce ştim cert despre noul coronavirus la şase luni de la izbucnirea pandemiei. COVID-19, de 10 ori mai mortal decât virusul gripal

Ce ştim cert despre noul coronavirus la şase luni de la izbucnirea pandemiei. COVID-19, de 10 ori mai mortal decât virusul gripal

Considerat la început un virus respirator obişnuit, SARS-CoV-2 s-a dovedit a fi mult mai periculos decât fusese estimat iniţial de către specialişti. Mai ales pentru pacienţii cu boli cronice. Acum, COVID-19 are peste 30 de simptome identificate şi încă multe secrete.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 10 August 2020, ora: 04:29

A doua economie a lumii revine în forță, după criza generată de pandemie. Exporturile Chinei au crescut neaşteptat în iulie

A doua economie a lumii revine în forță, după criza generată de pandemie. Exporturile Chinei au crescut neaşteptat în iulie

Exporturile Chinei au crescut neaşteptat în iulie, cu 7,2%, au anunţat autorităţile de la Beijing, în condiţiile în care a doua economie mondială se redresează în urma efectelor pandemiei.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 10 August 2020, ora: 03:39

Cutremur de magnitudine însemnată, luni dimineața, în România

Cutremur de magnitudine însemnată, luni dimineața, în România

Un cutremur s-a produs, luni dimineața, în România.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 10 August 2020, ora: 02:39

De ce a renunțat Rusia la Crimeea acum 60 de ani?

De ce a renunțat Rusia la Crimeea acum 60 de ani?

Peninsula Crimeea a făcut parte din Rusia începând cu anul 1783, când imperiul țarist o anexează în urma înfrângerii forțelor otomane, până în 1954, când guvernul sovietic decide transferarea Crimeii de sub autoritatea Republicii...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 10 August 2020, ora: 01:38

DOCUMENTE! Furculiță, Bolea, Odnastaloco și Burduja au primite sute de mii de la Moscova printr-un off-shore din Bahamas

DOCUMENTE! Furculiță, Bolea, Odnastaloco și Burduja au primite sute de mii de la Moscova printr-un off-shore din Bahamas

Deputatul Iurie Reniță face publice mai multe dovezi din care rezultă că deputații socialiști Corneliu Furculiță, Vasile Bolea, Vladimir Odnostalco și Petru Burduja, ar fi primit bani de la „Exclusiv Media” SRL, companie implicată în spălarea de bani din Federația...

( ) Citeşte tot articolul

Sport 10 August 2020, ora: 01:08

FCSB, CS Universitatea Craiova și FC Botoșani și-au aflat adversarele din Europa League! Meciuri ușoare pentru echipa roș-albastră și olteni

FCSB, CS Universitatea Craiova și FC Botoșani și-au aflat adversarele din Europa League! Meciuri ușoare pentru echipa roș-albastră și olteni

FCSB, CS Universitatea Craiova și FC Botoșani își află de la 14:00 adversarele din turul I preliminar al Europa League. Bucureștenii și oltenii sunt capi de serie, în timp ce moldovenii sunt în urna a doua.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 10 August 2020, ora: 00:46

10 august 1919 - Marea adunare populară a tuturor bănățenilor care consfințesc UNIREA BANATULUI cu România

10 august 1919 - Marea adunare populară a tuturor bănățenilor care consfințesc UNIREA BANATULUI cu România

Unirea Banatului cu România a fost proclamată pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Preluarea de facto și de jure a administrație Banatului de către autoritățile românești s-a desfășurat cu întârziere și cu mare greutate, datorită...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)