Anxietatea este o reacţie la o situaţie pe care o percepem ca fiind stresantă sau periculoasă. În general, anxietatea duce la izolare însă acum lucrurile par să fie exact invers: izolarea sau mai bine zis, autoizolarea poate duce la anxietate şi depresie. Izolarea socială devine încet izolare emoţională, iar gândurile negre generează mai multă anxietate. Deşi cel mai bun tratament pentru anxietatea socială este terapia în comunitate, riscul de îmbolnăvire cu Covid-19 face acest tip de terapie indisponibil, cel puţin temporar. Este normal ca oamenii să-şi facă griji, dar e vital să ne păstrăm echilibrul psihic, tocmai pentru a nu ne pune sănătatea în pericol şi a deveni slabi în faţa virusului. Trebuie să ne amintim în permanenţă că experţii medicali şi oamenii de ştiinţă din întreaga lume lucrează din greu pentru a găsi cele mai bune tratamente pentru cei infectaţi şi a dezvolta un vaccin cât mai repede posibil. Deşi este important să fiţi la curent cu noutăţile, ar fi indicat să alegeţi cu grijă sursele de informare, pentru a evita ştirile alarmiste şi false. De asemrnea, renunţaţi la sursele care vă irită pe dvs. sau pe un alt membru al familiei.

Încearcă să păstrezi un sentiment de normalitate

Încearcă să păstrezi un anumit sentiment de normalitate. Menţinerea unei rutine, cum ar fi să te ridici din pat , să te îmbraci cu grijă şi comod, să păstrezi tabieturile de ,,frumuseţe“ chiar dacă ai de gând să bucătăreşti, să conversezi la telefon sau pe reţele sociale cu persoane plăcute, pot influenţa pozitiv sănătatea mentală. Iar sănătatea mentală bună promovează o sănătate fizică bună.

Kinetoterapeuţii încurajează persoanele care stau acasă să devină creative şi spun că fiecare mişcare contează. Aşa că, chiar dacă stăm în casă, trebuie să facem mişcare. Şi nu avem nevoie de echipament special pentru asta.

Există şi o tehnică numită respiraţie diafragmatică. Culcaţi-vă pe spate şi puneti mâinile pe regiunea abdominală. Când inspiraţi, faceţi burta să se ridice. Şi atunci când expiraţi, burta ar trebui să cadă. Rămâneţi în poziţia respectivă şi repetaţi de 10 ori. Această tehnică vă ajută să vă relaxaţi.

Remedii naturiste pentru alungarea anxietăţii

Sunătoarea: Conţine hipericina, care este un antidepresiv natural. Evitaţi expunerile la soare deoarece unul dintre principiile sale active este foto-sensibilizator.
Ovăzul: Este o cereală cu efecte tonice şi de refacere şi conţine o substanţă antidepresivă naturala. Este recomandat în perioadele de scădere ale tonusului şi în cazul stărilor de ,,trusteţe“ depresivă.

Roiniţa: Se bea sub formă de infuzie ameliorând stările de melancolie şi iritabilitate. Contribuie la un somn profund, fără vise, fiind recomandată celor care au coşmaruri.

Ginseng-ul: Conţine vitaminele B şi C şi acizi aminaţi cu efect de tonifiere intelectuală şi fizică. Se recomandă a se lua de preferinţă dimineaţa deoarece poate provoca stări de insomnie. Nu se administrează concomitent cu unele excitante precum cafeaua şi ceaiul. Consum limitat în timpul sarcinii.

Elentherococus: Stimulează sistemul nervos, măreşte rezistenţa la stres şi creşte imunitatea organismului.

Măceşul: Reglează ritmul cardiac şi reduce palpitaţiile. Recomandat în special în cazul celor care simt nevoia să plângă fără motiv, dar şi în cazul stărilor de tensiune nervoasă.

Moduri de a va sprijini sănătatea mentală în perioadele de autoizolare

Amintiţi-vă că este o perioadă de izolare temporară pentru a încetini răspândirea virusului.

Amintiti-vă că efortul dvs. îi ajută şi pe ceilalţi din comunitate să evite contractarea virusului.

Rămâneţi conectat cu prietenii, familia şi colegii prin e-mail, social media, conferinţe video sau telefon.

Conectaţi-vă cu alte persoane cu ajutorul forumurilor.

Implicaţi-vă în activităţi sănătoase care va fac plăcere şi relaxare.

Menţineţi rutine regulate de somn şi mâncaţi alimente sănătoase.

Încercaţi să menţineţi activitatea fizică.

Stabiliţi rutine şi încercaţi să vedeti această perioadă ca pe o experienţă nouă care poate aduce beneficii pentru sănătate.

Pentru cei care lucrează de acasă, încercaţi să mentineţi un echilibru sănătos, alocând ore specifice de lucru, luând pauze regulate şi, dacă este posibil, stabilind un spaţiu de lucru dedicat.