Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:33
Abonamente
 
 
 

Interviu 4 Iulie 2016, ora 09:57    Din editia print

INTERVIUAmbasadorul Poloniei: Nu toți moldovenii au o părere negativă despre NATO

Marime Font

Pe 8-9 iulie, la Varșovia, va avea loc Summitul NATO, cel mai important eveniment în domeniul securității de pe continentul european, care va întruni în același loc șefi de guvern și de stat, miniștri de externe și experți militari.

Participanții vor lua decizii concrete pentru a răspunde noilor provocări la securitatea statelor membre, printre care și acțiunile agresive ale Rusiei în estul Europei. Pentru a afla mai multe detalii, am discutat cu Excelența Sa, ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Artur Michalski.

- Ce importanță are pentru Polonia organizarea Summitului NATO la Varșovia?

- Pentru noi, cu siguranță, este un eveniment important. Decizia ca Summitul NATO să aibă loc în Varșovia sugerează faptul că Polonia joacă un rol imperios în sistemul securității internaționale. NATO, după cum știm, este o organizație de apărare. Și fiindcă tot ce se întâmplă în jurul nostru ne trezește îngrijorare, țările care intră în componența NATO au nevoie de garanții suplimentare de securitate. De aceea, Summitul din Varșovia va aduce decizii importante pentru Europa Centrală ca să ne simțim absolut în siguranță.

- După summit, va crește rolul Poloniei în asigurarea securității în această parte a Europei?
- Din 1999, de când a intrat în NATO, Polonia este un aliat valoros. Dar dacă e vorba de creșterea importanței Poloniei în contextul întăririi flancului estic, pot să spun că decizia este deja luată și va fi aprobată la Summitul din Varșovia. Vor fi create patru batalioane permanente NATO în Polonia și Țările Baltice. De asemenea, în țara noastră va fi creat comandamentul NATO la nivelul unei divizii. Merită să ne amintim și de construcția unui element al sistemului de apărare antirachetă în Polonia la Redzików, finalizarea căruia este programată pentru anul 2018. După construcție, va fi inclus în sistemul antirachetă NATO din Europa. Sunt trei cele mai importante puncte de care Polonia este interesată.



- Pe ce subiecte se vor concentra discuțiile de la Summitul NATO din Varșovia?
- În primul rând, e vorba de ce am menționat mai sus: sporirea securității Poloniei și a regiunii din flancul de est. În al doilea rând, se va discuta despre creșterea solidarității aliaților și întărirea legăturilor transatlantice. O altă chestiune este confirmarea faptului că securitatea aliaților în est și sud este la fel de importantă pentru toți membrii tratatului. NATO trebuie să lucreze în rază de 360 de grade, 24 de ore, șapte zile pe săptămână. În afară de aceasta, se va discuta despre sporirea stabilității în afara spațiului NATO prin colaborare cu partenerii și prin întărirea lor în domeniul politic și militar.

- În ce măsură agresiunea Rusiei în Ucraina a influențat agenda summitului?
- Acțiunile Rusiei în Ucraina trezesc o puternică îngrijorare. Au fost încălcate mai multe convenții și principii, inclusiv, integritatea teritorială a unui stat, abținerea de la acțiuni armate și soluționarea pașnică a divergențelor. Dar amenințările în lumea de astăzi au un caracter diferit și, desigur, nu putem să vorbim aici de un pericol unilateral. În afară de întărirea securității flancului estic, ne așteptăm ca Summitul NATO în Varșovia să vină cu reacții la amenințările care vin din flancul sudic. Pentru a spori securitatea aliaților de sud, NATO a direcționat spre Turcia avioane de recunoaștere (AWACS), continuă misiunea de apărare aeriană și desfășoară exerciții militare. Dar NATO, ca alianță militară, nu poate să lupte singură împotriva terorismului. De aceea, utilizând posibilitățile pe care le are, este alături de statele învecinate și organizațiile internaționale în această misiune. Ca exemplu, aș menționa școlirea forțelor armate din Irak, precum și sprijinirea UE în lupta contra migrației ilegale din Marea Egee.

- Ce importanță ar putea avea Summitul NATO din Varșovia pentru statele care nu au statut de membru, cum ar fi Republica Moldova?
- NATO a elaborat un sistem întreg de parteneriate, având acum 41 de state partenere și pentru fiecare aplică o abordare individuală. Asta înseamnă că fiecare stat decide cum va arăta această colaborare.

Polonia, ca membru NATO, a spus întotdeauna că trebuie să fim deschiși cu toți cei care vor să colaboreze cu noi. Polonia acordă atenție sporită vecinătății sale apropriate (Georgia, Ucraina, Moldova, Finlanda, Suedia). Dar pentru întreaga Alianță este importantă colaborarea cu toți partenerii. În timpul summitului vor avea loc întâlniri în câteva formate, inclusiv la nivelul miniștrilor Apărării statelor partenere. Domnul ministru Șalaru va fi și el prezent.

Moldova este un stat neutru, așa cum consfințește și Constituția, dar statutul de neutralitate nu împiedică stabilirea unei colaborări. În prezent, NATO și Republica Moldova derulează câteva proiecte foarte valoroase și utile. Aș menționa distrugerea pesticidelor și a produselor chimice periculoase în cadrul Fondului de Afectare Specială. Unele state membre contribuie nu doar financiar, dar și practic la acest proiect. Anul trecut, Polonia a alocat 35 mii de euro și cred că și anul acesta vor fi alocații. În prezent, evacuăm pesticidele din Comrat, Taraclia și Fălești. Ele au fost transportate în Polonia unde vor fi lichidate. Drept rezultat, am redus pericolul asupra mediului și al vieții în cele trei raioane din Moldova.

Un alt proiect – Defence Capacity Building – ține de adaptarea anumitor unități militare moldovenești la standarde NATO, ca să poată lucra împreună cu forțele nord-atlantice. De asemenea, experții țărilor NATO au participat, printre altele, la pregătirea strategiei de securitate de către Consiliul Suprem al Securității din Republica Moldova și, în curând, documentul va ajunge în Parlament. Alt mare program, de care, din păcate, se vorbește mai puțin este Defence Education Enhancement Programme (DEEP) care a produs o adevărată revoluție în sistemul de educație militară din Moldova. Astăzi, Academia Militară „Alexandru cel Bun” din Chișinău nu mai este ceea ce a fost acum cinci ani. Aș spune că Moldova este un exemplu bun de cum acest program a pornit să funcționeze. Colaborăm și bilateral. Militarii moldoveni fac vizite de studiu în Polonia, participă la diverse cursuri – de limbă și de specialitate. Nu trebuie să uităm nici participarea contingentului Armatei Naționale la misiunea de menținere a păcii în Kosovo.

- Cu toate acestea, în pofida atâtor programe utile, societatea R. Moldova continuă să aibă o atitudine negativă față de NATO.

- Eu călătoresc mult prin Moldova, dar nu am întâlnit o persoană cu atitudine ostilă față de NATO. În schimb, întâlnesc oameni care sunt indiferenți sau discută pe acest subiect cu neplăcere. Oamenii au anumite stereotipuri și percep NATO ca ceva nesigur sau periculos. Trebuie să afirmăm că NATO este o alianță de apărare care s-a format pentru protejarea lumii democratice și libere. Pentru noi, polonezii, era o chestiune clară. Când deveniserăm un stat și popor pe deplin independent, nu aveam nicio îndoială că trebuie să ne întoarcem în familia statelor europene libere. În sens instituțional, a însemnat statutul de membru în două organizații NATO și UE. Noi percepeam sistemul comunist ca ceva impus nouă. De aceea, pentru noi a fost destul de simplu și firesc ca să facem mari schimbări în Polonia și să ne integrăm în familia statelor europene. Și aici în Moldova sunt multe persoane care nu au prejudecăți despre NATO. Printre ele sunt mulți tineri, mult mai familiarizați cu lumea occidentală. În schimb, stereotipurile rămân, fiind moștenite din perioada sovietică. Rusia are o gândire asemănătoare, tratând NATO ca pe un dușman. Cred că, pur și simplu, NATO are nevoie de timp și de colaborare susținută ca să demoleze aceste mituri și asta se face prin programe care aduc folos societății. Din păcate, așa este viața și această lume în care trăim, că retorica negativă este mai ușor acceptată, decât tot ce este pozitiv. Ambasada Poloniei din Chișinău îndeplinește rolul de Ambasada - Punct de contact NATO (NATO Contact Point Embassy - CPE) în Moldova și avem mandat de promovare a cunoștințelor despre NATO în societatea moldovenească. Încercăm să realizăm o politică de informare, dar ne străduim să fim atenți ca această informație să nu fie propagandă sau impunere agresivă a unui punct de vedere. Nu vrem să convingem pe cei convinși, ci să ajungem la cei care nu înțeleg și să le schimbăm gândirea negativă, pentru că realitatea de azi e cu totul altfel decât acum 30 de ani. NATO respectă alegerea fiecărui stat cu care colaborează, nu impune nimic. Totuși neutralitatea nu trebuie să însemne izolare.

- Întreaga Uniune Europeană este bulversată de referendumul din Marea Britanie în care cetățenii englezi au votat ieșirea din UE. Va afecta cumva Brexitul sistemul de securitate din Europa?
- Prin referendum poporul Marii Britanii a făcut o alegere, și această alegere nu putem decât s-o respectăm. Însă e o situație nouă, și cred că nimeni nu poate să prezică care vor fi consecințele și cât de dificil va fi procesul de ieșire. Desigur, tratatele prevăd posibilitatea ieșirii din UE, însă ne confruntăm pentru prima dată cu o asemenea situație. Teoretic, știm multe lucruri, dar nu cunoaștem cum vor evolua ele în mod practic. E foarte greu să prezicem ceva. Fiecare a venit în UE din propria dorință, neimpus de nimeni. Cred că trebuie să ne gândim în ce măsură putem să întărim UE ca să fie mult mai solidară. Deși este o chestiune importantă,cred că trebuie să avem o atitudine calmă, pentru că nu știm bine cum va arăta în sfârșit UE fără Marea Britanie și cum vor arăta noile relații bilaterale. Dacă e vorba de securitate, să nu uităm că UE și NATO sunt organizații care colaborează între ele, dar, totodată, sunt independente una față de alta. De aceea, la această etapă, nu aș face asociații sau nu aș vorbi de efectele Brexit asupra funcționării NATO și a relațiilor NATO-UE.

Un articol de: Ion Macovei Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md