În ziua în care Coreea de Nord a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală, la Moscova, preşedintele rus, Vladimir Putin, l-a primit pe Xi Jinping, preşedintele Chinei, într-o vizită la capătul căreia cei doi şi-au exprimat susţinerea pentru un plan de pune capăt disputei cu Coreea de Nord ce asociază îngheţarea programului balistic coreean cu stoparea exerciţiilor militare executate de Statele Unite şi Coreea de Sud.
În tot acest timp, Statele Unite au continuat să insiste pe o strategie diferită. În condiţiile în care retorica agresivă şi ameninţările militare s-au dovedit a fi necredibile şi deci ineficiente, în condiţiile în care aceste alternative nu sunt optime, asta în situaţiile în care nu au fost mai degrabă incompetente sau pur şi simplu ridicole.
Astfel, în ultimele luni alternativa a constat în intensificarea presiunilor asupra Chinei pentru a-şi folosi influenţa asupra regimului lui Kim Jong Un, săptămâna trecută a concluzionat că Beijingul, de bună voie, nu poate sau nu doreşte soluţionarea acestei crize – a aprobat o serie de sancţiuni asupra unor bănci şi companii ce au legături comerciale cu Nordul.
În acest context caracterizat de opţiuni limitate, nu este deloc surprinzător că Washingtonul a încercat să implice şi Rusia în găsirea unei soluţii. După ce o rachetă nord-coreeană a aterizat în largul coastei oraşului port Vladivostok, administraţia Trump a emis un comunicat în care declară că „în condiţiile în care racheta a aterizat atât de aproape de solul Rusiei – în fapt, mai aproape de Rusia decât de Japonia – Preşedintele nu-şi poate imagina că Rusia este fericită”.
Însă, scrie Chris Miller, co-director al Programului de Strategie Brady-Johnson din cadrul Universităţii Yale, pentru revista Foreign Policy, „Moscova nu este prea îngrijorată de rachetele Coreei de Nord, chiar dacă ar prefera să vadă Peninsula Coreeană denuclearizată. Rusia crede că singura soluţie la disputa coreeană o reprezintă negocierile cu Phenianul care să oferă garanţii de securitate regimului Kim Jong Un. Moscova susţine impunerea de limitări programului nuclear coreean însă priveşte cu neîncredere sancţiunile economice şi se opune ferm schimbării de regim”.
Unul dintre motivele secundare pentru care Rusia preferă o politică conciliatoare faţă de Coreea de Nord o reprezintă interesele economice. Legăturile economice, deşi limitate în volum în prezent şi în special în Estul Îndepărtat al Rusiei – şi concentrate în special pe exportul de materii prime către Nord – au potenţialul de a creşte considerabil, în opinia experţilor, în special în situaţie eliminării sancţiunilor economice.
Citiți în continuare pe adevarul.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
