Cu toate acestea, reţelele sociale nu instigă la revoluţii şi nu se pot face responsabile de căderea regimurilor dictatoriale. Analiza Stratfor poziţionează reţelele sociale ca fiind o unealtă, care oferă grupărilor revoluţionare posibilitatea de a organiza gratuit protestele, a recruta şi antrena participanţii.
Cum au fost folosite reţelele sociale în ultimii ani
Rolul reţelelor sociale Facebook şi Twitter a crescut considerabil în revoluţiile din Egipt şi Tunis. Acestea au ajutat la organizarea, informarea şi mai apoi declanşarea revoltelor civile şi a acţiunilor stradale. Stratfor a făcut referire şi la evenimentele anului 2009 din Republica Moldova, care au primit denumirea de „Revoluţie Twitter”, astfel accentuând importanţa internetului în astfel de evenimente.
Menirea oricărui protest este să inspire şi să motiveze oamenii de a-şi lăsa comfortul caselor, în schimbul participării directe la manifestaţii. Reţelele sociale permit organizatorilor să facă proteste, investind foarte puţin. Aceasta însă nu înseamnă că un grup creat pe Facebook va motiva oamenii să iasă în străzi. În locul manifesaţiilor pe viu, mulţi oameni preferă să apese un click, devenind mai degrabă fan al unui grup, decât participant propriu-zis al revoltelor. Astfel, scopul primar al oricărui protest virtual este să transforme acţiunile virtuale în evenimente reale.
Potrivit Stratfor, punctele forte ale reţelelor sociale sunt:
Răspândirea nu doar a mesajului ideologic, ci şi a programului de pregatire şi a planului operaţional. Organizatorii pot chema la protest în câteva secunde şi nu mai e neaparat nevoie să pregătească din timp o demonstraţie pentru o dată anume.
O mişcare ce-şi reduce costurile organizaţionale şi de comunicaţii folosind reţelele sociale, poate depinde mai puţin de finanţare externă şi poate, astfel, să creeze impresia că este o mişcare fără sprijin extern şi cu un număr mare de susţinători la nivel local. Pe pagina sa de Facebook, gruparea egipteană Mişcarea 6 Aprilie, a susţinut că la un protest din 28 ianuarie au participat aproape 90.000 de oameni, însa, potrivit estimarilor Stratfor, numărul participanţilor a fost mult mai mic.
Reţelele Sociale pot disimina foarte rapid mesajele şi contribuie, deasemenea, la informarea populaţiei interesată de evenimentele ce au loc mijlocul celor ce protestează.
Social Media au însă şi puncte slabe, folosite pe larg de puterile aflate la guvernare:
Autorităţile au acces la informaţiile postate pe Facebook, inclusiv mesajele private şi pot folosi internetul pentru a colecta informaţiile legate de organizarea unor proteste.
Guvernele şi serviciile secrete pot monitoriza foarte uşor informaţiile despre persoanele aflate în căutare, consultând profilurile Facebook ale acestora, unde pot găsi informaţii personale care facilitează descoperirea persoanei.
Paginile web pot fi închise total de către autorităţi, sau pot fi create unele evenimente capcane, pentru a-i ademeni pe protestatri în locuri nde forţele de intervenţie pot sa-i aştepte.
Una din premisele cheie a evenimentelor virtuale este alegerea timpul precoce revoltelor. Stratfor menţionează că foarte frecvent, chemarea la manifestaţii stradale prin intermediul reţelelor internet în momentul unor frământări sociale, a crizelor politice şi financiare, au toate şansele să aibă efectul scontat.
după Stratfor.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
