Astăzi 26 Ianuarie 2022, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:05
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Economie 13 Decembrie 2021, ora 08:21

ANALIZĂ ECONOMICĂ / Care este unica șansă de relansare economică a statului eșuat R. Moldova

Marime Font

 

 Necesitatea reunirii cu România este dictată şi de faptul că pe plan mondial, în condiţiile globalizării, Republica Moldova, de una singură nu poate face faţă unei concurenţe tot mai acerbe pe pieţele interne şi externe cu alte state ale lumii. Succesul într-o asemenea competiţie poate fi asigurat doar prin reîncorporarea firească în Statul Român, care se află din 2004 sub umbrela NATO, a celui mai puternic bloc militar la nivel global, iar din 2007 a devenit membru al Uniunii Europene, a celui mai prosper spațiu din punct de vedere economic, cu cel mai înalt grad de dezvoltare a democrației și de asigurare a drepturilor omului.

Necestiatea tot mai stringentă a asigurării securității militare o demonstrează evenimentele din ultimii ani, în care Federația Rusă, sfidând flagrant dreptul internațional, a devenit un pronunțat factor geopolitic destabilizator, anexând în 2014 Crimeea și susținând separatismul din regiunile Donețk și Luhansk ale țării vecine Ucraina. În urma războiului ruso-moldovenesc din 1992, Rusia și-a instalat trupele în regiunea de est a Republicii Moldova, Chișinăul pierzând totalmente controlul asupra acestui teritoriu al său. Este absolut evident că, având trupele Federației Ruse în Transnistria, Republica Moldova nu are nici o șansă de una singură, să rezolve conflictul său teritorilal, fapt demonstrat de negocierile absolut sterile din formatul 5+2.


Sub aspect economic, existența regiunii separatiste Transnistria, descurajează investitorii externi să dezvolte afaceri în Republica Moldova. Mai mult, chiar și investitorii interni, acumulând un anumit capital pentru dezvoltare/reinvestire, preferă tot mai des să-și plaseze banii în spații/țări sigure din punct de vedere juridic, militar și economic, alegând pentru aceasta România și alte state din UE, dar și din Occidentul mai îndepărtat.

AUR pledează pentru reunirea cu România drept o modalitate sigură de soluționare a mai multor crize, de care Republica Moldova este afectată concomitent cu întreaga omenire: pandemia, (Covid – 19), poluarea şi distrugerea mediului, deşertificarea, încălzirea globală etc.

Republica Moldova, pe acest fundal, actualmente se mai află şi în plină criză politică, dar şi într-o perpetuă şi, până în prezent nerealizată, triplă tranziţie la economia de piaţă, stat de drept şi independenţă statală. Sistemul judiciar defectuos, corupţia, separatismul din raioanele de est şi prezenţa trupelor rusești în aceste teritorii, imperfecţiunile grave ale mediului de afaceri (inclusiv din punct de vedere ale legislaţiei din acest domeniu), lipsa de competitivitate a mărfurilor şi serviciilor de origine autohtonă, protecţia slabă a concurenţei, proporţiile îngrijorătoare ale economiei subterane, proliferarea tot mai pronunţată a fenomenelor mafiotice şi oligarhice, – iată cauzele majore ale eșecului statului pe nume Republica Moldova.

II. OBIECTIVELE MACROECONOMICE, PE CARE REPUBLICA MOLDOVA A EȘUAT SĂ LE ATINGĂ PE PARCURSUL A 30 DE ANI DE AȘA ZISĂ INDEPENDENȚĂ

Există 4 obiective strategice de lungă durată în dezvoltarea oricărui stat, obiective pe care le urmăresc guvernele tuturor țărilor, iar necesitatea atingerii acestora este recunoscută de toţi macroeconomiştii cu renume mondial şi anume:

(i) asigurarea unei creşteri economice calitative şi majorarea veniturilor reale ale populaţiei;
(ii) asigurarea echilibrului balanţei comerţului exterior;
(iii) menţinerea unui nivel constant al preţurilor sau a unor ritmuri cât mai joase de creştere a acestora;
(iv) asigurarea unui nivel înalt şi stabil al ocupării în câmpul muncii.

Conform laureatului Premiului Nobel pentru economie al anului 1970, Samuelson, “există puţine popoare care reuşesc să atingă aceste obiective, dar majoritatea ţărilor dezvoltate sunt într-o neîntreruptă căutare a mijloacelor pentru realizarea cât mai deplină a acestora”.

II.1 ATINGEREA OBIECTIVULUI MACROECONOMIC № 1: “ASIGURAREA UNEI CREŞTERI ECONOMICE CALITATIVE ŞI MAJORAREA VENITURILOR REALE ALE POPULAŢIEI”, EȘUATĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova, mai târziu decât toate celelalte 22 ţări postsocialiste a revenit pe traiectoria creşterii economice după un îndelungat declin transformaţional, atingând (vezi figura 1) minimumul Produsului Intern Brut (PIB) în anul 1999 (34% de la nivelul anului 1990).

Moldova a constituit doar 72,9% din cel al anului 1990. Pentru comparație (figura 1) PIB-ul României din anul 2020 este de 177,7% față de cel din 1990, iar minimumul acestui indicator (circa 80% față de 1990) a fost depășit foarte rapid, în anul 1992, după care decalajul cu Republica Moldova a crescut incontinuu.

Merită a fi menționat și faptul că, nivelul PIB-lui din anul 1990 România l-a restabilit în 2003, Estonia - în 2002, Lituania – în 2005, iar Letonia – în 2006 (aceste trei Țări Baltice au devenit membre ale Uniunii Europene și NATO în 2004). Cât privește Republica Moldova, chiar dacă admitem că începând cu 2021, ritmul de creștere va fi unul optimist de 5%, nivelul anului 1990 va fi atins doar în 2027 (ritmul de creștere de 5% este considerat unul optimist, deoarece conform prognozelor Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, PIB-ul în 2021 va crește cu 3,8%, în 2022 - cu 3,7%, iar în 2023 – cu 3,8%).

Nivelul de trai al populației (inclusiv nivelul salariilor, pensiilor, calitatea sistemelor de sănătate și educație etc.) a unui stat se află în dependență directă de Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (per capita). Dinamica acestui indicator relevă o creștere continuă a decalajului impresionant dintre nivelele de trai ale celor două state (figura 2). Astfel, dacă în 1995 PIB per capita în România era doar cu 1147 dolari americani mai mare decât în Republica Moldova, atunci în 2019 acest decalaj a ajuns să fie de 9541 dolari SUA, crescând de 8,3 ori în folosul României. Atenție, în toate calculele ce țin de populație, în prezentul document, este inclusă și partea de populație, aflată peste hotare mai mult de 12 luni consecutive (diaspora) și nu doar cea de pe teritoriul Republicii Moldova cu reședință obișnuită, cum se face în statisticile oficiale.

II.2 ATINGEREA OBIECTIVULUI MACROECONOMIC № 2: “ASIGURAREA ECHILIBRULUI BALANŢEI COMERŢULUI EXTERIOR”, EȘUATĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Creşterea economică leșinată a Republiii Moldova din ultimii 21 ani, a fost bazată, preponderent, pe exportul forţei de muncă şi, respectiv, pe remiterile cetăţenilor noştri de peste hotare. Insuficienţa şi lipsa de competitivitate a produselor şi serviciilor autohtone a determinat caracterul acestei creşteri, ca unul bazat pe consum, conducând la majorarea accelerată a importurilor, rezultând întrun catastrofal sold negativ (de până la circa 3 miliarde dolari SUA în 2020) al balanţei comerciale (figura 3).


Explicația faptului că, Republica Moldova a putut supraviețui economic în condițiile unui asemenea sold comercial al comerțului exterior, rezidă untr-un crunt adevăr al existenței economice la nivel de state, adevăr pe care economiştii englezi, cu câteva secole în urmă, l-au formulat scurt: “export or die” – (“exportă sau mori”). În versiunea moldovenească, acest adevăr se exprimă prin fenomenul acoperirii deficitului contului său curent (cauzat de soldul negativ uriaș al balanței comerciale) prin exportul/exodul a unei treimi din potențialul forţei de muncă peste hotare.

Acest sold negativ a fost acumulat, în principal, pe timpul guvernării partidului comuniștilor (vezi saltul spectaculos al importurilor din figura 2, care s-a produs în intervalul anilor 2001-2008). În răstimpul comunist situaţia a degradat, astfel, încât soldul negativ al balanţei comerciale a crescut de 10 (!) ori: de la 326,7 milioane dolari SUA până la 3,3 miliarde dolari SUA, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a scăzut de două ori: de la 63,4% până la 32,5%, ceea ce înseamnă că în finalul guvernării comuniste importurile au devenit de 3 ori mai mari decât exporturile.

Subliniem această evoluție tragică, deoarece comuniștii (implicit și confrații lor politici de azi - socialiștii) obișnuiesc, îndeosebi în campaniile electorale parlamentare și locale (inclusiv a celei parlamentare din vara lui 2021), să se laude obsesiv cu creșterea economică din intervalul de timp numit mai sus, uitând să amintească de prețul adevărat al acestei creșteri: expulzarea propriei populații peste hotare, care a luat o amploare catastrofală anume pe timpul guvernării dubioase a lor. Mai uită ei să spună că, doar pomparea de către această populație a remiterilor bănești în eșuata Republică Moldova, a salvat acest stat caricatural de la default-ul, aproape inevitabil al economiei sale, care se prefigurase amenințător de real la începutul anilor 2000. Către sfârșitul guvernării comuniste, grotescul volum al acestor remiteri, raportat la PIB (circa 35%), situa Republica Moldova pe locul doi în lume.

Prin contrast cu Republica Moldova, România a reușit să-și păstreze/mențină absoluta majoritate a populației sale în țară, prin politici economice adecvate economiei de piață, inclusiv prin atragerea masivă a investiţiilor străine directe (figura 4), care asigură deschiderea multor noi locuri de muncă bine plătite și sigure, dar și implementarea în țară a metodelor performante de management și a inovațiilor tehnologice și informaționale, competitive la nivel mondial, a altor practici bune/benefice în condițiile contemporanietății.

Datorită deschiderilor geopoltice euroatlantice (aderarea la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007) România, la parametrul echilibrării balanței comerțului exterior, a beneficiat de o creștere spectaculoasă, variind în anii 2010-2020 în intervalul 80-90% (figura 5), ceea ce constituie o performanță admirabilă demonstrând un nivel înalt de competitivitate a economiei românești pe plan global.

Dimpotrivă, Republica Moldova, fiind deloc atractivă pentru investitorii străini, pe an ce trece, rămâne tot mai cu mult și mai cu mult în urma României, având un stoc al investițiilor străne directe pe locuitor către anul 2019 de 3,8 ori mai mic decât România (figura 4).


II.3 ATINGEREA OBIECTIVULUI MACROECONOMIC № 3: “MENŢINEREA UNUI NIVEL CONSTANT AL PREŢURILOR SAU A UNOR RITMURI CÂT MAI JOASE DE CREŞTERE A ACESTORA, EȘUATĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Superioritatea evidentă a României asupra Republicii Moldova, din punct de vedere economic, a devenit, pe parcursul ultimilor ani tot mai impresionantă și datorită faptului că, după aderarea la Uniunea Europeană, în scurt timp, s-a produs o departajare clară în avantajul României în evoluția prețurilor (figura 6). Dacă în primii 7-8 ani după 2007, prețurile în ambele state aveau aceleași ritmuri de creștere, atunci, în următorii ani, prețurile în România au crescut cu mult mai puțin, pe când în Republica Moldova au rămas pe aceiași traiectorie aproape rectilinie de creștere rapidă continuă, astfel încât în 2020 în România valoarea indicelui prețurilor de consum (IPC) o întrecea pe cea din 2007 cu circa 50%, iar în Republica Moldova IPC în 2020 IPC îl întrecea pe cel din 2007 aproximativ cu 110%.

Coraportul dintre două importante dinamici, direct relatate la nivelul de trai al populației (ale PIB-ului per capita şi a preţurilor) din Republica Moldova și România denotă că, de la an decalajul dintre bunăstarea locuitorilor celor 2 state românești devine tot mai mare, în avantajul evident al românilor din dreapta Prutului.

Problema creșterii exagerate a prețurilor (declarată de populație drept una din cele mai grave probleme ale sale în cadrul numeroaselor sondaje sociologice din ultimii ani), în condițiile actuale ale Republicii Moldova, este în directă legătură cu alte 2 fenomene de ordin macroeconomic: cel ce ține de cursul de schimb al valutei naționale și de ratele dobânzilor la creditele bancare acordate persoanelor juridice și fizice.

Promovarea pe tot parcursul ultimelor circa 18 ani (începând cu 2003, adică chiar în al 2-lea an de venirea la putere a comuniștilor, dar și continuată de urmăroarele guverne, așa zis, proeuropene), a politicilor creditar-monetare şi fiscal-bugetare îndreptate spre reducerea inflaţiei prin comprimarea masei monetare au condus la aprecierea excesivă a valutei naţionale și la rate înalte a dobânzilor la creditele acordate agenţilor economici şi gospodăriilor casnice din Republica Moldova, ceea ce a avut drept consecinţă reducerea capacităţii de cumpărare a populaţiei, diminuarea competitivităţii mărfurilor şi serviciilor autohtone, stimularea importurilor şi inhibarea exporturilor.

Cursul de schimb al valutei naţionale în acești ultimi circa 18 ani, a fost unul supraapreciat/exagerat (cu alte cuvinte, a fost promovată politica “leului puternic”). Dar, un asemenea curs de schimb supraapreciat (adică posibilitatea de a cumpăra un dolar american cu mai puțini lei moldovenești decât este dictat de cererea și oferta de pe piața financiară reală), este nefavorabil competitivităţii mărfurilor şi serviciilor moldoveneşti pe pieţele externe, contribuind astfel, la creşterea soldului negativ al balanţei comerciale. Aceasta deoarece, conform legităților economice, cursul exagerat de schimb favorizează direct importurile de mărfuri și servicii și, respectiv, defavorizează exporturile acestora (vezi eșecul în atingerea obiectivului macroeconomic № 2).

Fenomenul existenței “leului puternic” în Republica Moldova din acești ani (2003-2020) este elucidat în figura 7, care cuprinde un interval de timp mai mare (1994-2020). Leul moldovenesc a fost introdus în circulație la 29 noiembrie 1993 și graficul din fig. 7 demonstreză că, de la această emiterea acestei valute și până în 2002, de către Banca Națională a Moldovei a fost asigurată respectarea teoriei parităţii puterii de cumpărare, conform căreia ritmurile de creștere a cursului de schimb al MDL:USD (leul moldovenesc:dolarul american) și cele ale raportului dintre IPC al RM și IPC al SUA trebuie să coincidă în mod obligatoriu.

Dar, atenție, începând cu 2003 (an, în care au început masiv a se contura schemele mafiotice, gen cele de la S.A. "METALFEROS" etc., adică a a fost lansat fenomenul capturării statului Republica Moldova), Banca Națională a Moldovei (BNM), pînă în prezent, contrar legităților macroeconomice, a promovat mereu politica “leului puternic”. Pe tot parcursul aceștor ani BNM explică menținerea unui curs exagerat al leului moldovenesc față de dolarul american prin necesitatea combaterii inflației, dar o asemenea politică conduce la efecte dezastruoase, precum ar fi creșterea galopantă a șomajului și a soldului balanței comerciale.

Un asemenea fenomen a avut loc în Agentina, la începutul anilor 2000, când acaestă țară în urma menținerii pe parcursul a cîțiva ani a unui curs neschimbat dintre valata sa națională și dolarul american a suferit un default economic dezastruos, care a provocat în, decembrie 2001, schimbarea a cinci preşedinţi ai acestei ţări pe parcursul numai a două săptămâni sub presiunea populației aruncate în șomaj și sărăcie.

În context, merită cea mai mare atenţie concluziile enunţate de laureatul Premiului Nobel, Joseph Stiglitz, în analiza efectuată asupra acelui faimos colaps economic al Argentinei:

(i) e riscant să concentrezi toate eforturile doar pentru reţinerea inflaţiei, neavând concomitent grijă de reducerea şomajului şi de creşterea economică;
(ii) orice guvern ce promovează politici în urma cărora o mare parte din populaţie devine şomeră sau nu activează întreaga săptămână de lucru, nu-şi îndeplineşte misiunea sa principală;
(iii) într-o lume a variabilelor cursuri de schimb, ancorarea valutei naţionale la alta, de exemplu la dolar, implică riscuri majore, iar Argentina trebuia să-şi devalorizeze valuta naţională cu mult timp înainte de punctul default-ului.

Un argument mai proaspăt pentru a fi receptivi la recomandările unuia din cei mai mari economiști contemporani, Joseph Stiglitz, aplicabile perfect pentru schimbarea cardinală a situaţiei financiare şi monetare actuale din Republica Moldova îl constituie faptul, că acest convins adept al lui Keynes (tatăl ştiinţei macroeconomice), a fost invitat să deţină preşedenţia Comisiei de Experţi a Preşedintelui Asambleei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) privind Combaterea Crizei Financiar-Economice Mondiale declanşate în anul 2008 şi Reformarea Sistemului Monetar şi Financiar Internaţional.

Întorcându-ne la figura 7, vom observa că, începând cu 2003 (când, în doar 2 ani de la la venirea lor la putere, comuniștii au reușit să captureze statul Rebiblica Moldova, această stare de capturare persistând neîntrerupt până în prezent) discordanța dintre ritmurile de creștere a cursului de schimb al MDL:USD și cele ale raportului dintre IPC al RM și IPC al SUA, a cunoscut o dinamică amenințătoare, astfel încât, dacă în perioada 2003-2020 cursul de schimb MDL:USD a crescut cu 108.8% (la scara de 100% a anului 1994), atunci coraportul dintre IPC al RM și IPC al SUA a crescut, în aceeași perioadă, de 4 ori mai mult – cu 434,8% (la scara de 100% a anului 1994).

Această, în continuă creștere discordanță/disproporționalitate înseamnă că, puterea de cumpărare a fiecărui dolar trimis acasă de moldovenii din diaspora, sau cel obținut din exporturile întreprinderilor moldovenești, în condițiile Republicii Moldova, a scăzut mereu de la an la an, ajungând să fie de circa 2 ori mai mică în 2020 decât în 2003.

Aceasta înseamnă că, în prezent, moldovenii din diaspora actualmente sunt de 2 ori mai descurajați, decât cu 18 ani în urmă, să se întoarcă în Republica Moldova pentru a deschide o afacere sau de a-și cheltui aici acumulările bănești pentru procurarea bunurilor și serviciilor. Respectiv, întreprinderile orientate spre export, au devenit devin tot mai puțin competitive pe piețele externe și tot mai mult tentate să – și scoată afacerile în afara Republicii Moldova, iar cei care natural sunt legați de Republica Moldova cu producerea bunurilor, îndeosebi, cei mai numeroși dintre ei, întreprinderile agricole (care, evident, nu-și pot deplasa peste hotare solurile), devin tot mai puțin profitabili, cu posibilități de a descide tot mai puține locuri de muncă.

Un alt obstacol în dezvoltrea cu succes a antreprenoriatului și a gospodăriilor casnice din Republica Moldova o constituie rata înaltă a dobânzii la creditele acordate persoanelor juridice și fizice de către băncile autohtone. Avantajul clar, sub acest aspect, al businessului și populației din România față de omologii din Republica Moldova, este clar evidențiat în figura 8, în care se conține dinamica dobânzii mediu ponderate la nivelul acestor 2 state, începând cu anul 2005, adică după startul integrării României în spațiul euroatlantic (aderarea la NATO și UE).

Figura 8 demonstrează că, dacă în 2005 rata dobânzii la credite era aproximativ aceiași în ambele state, atunci către 2017 cea din Republica Moldova (10,36%) o întrecea pe cea din România de aproape 2 ori (5,57%). In mediu, în anii 2006-2017, rata dobânzii anuale în Republica Moldova a fost cu 4,25% mai mare decât cea din România. Pentru antreprenori acest decalaj asigură un mult mai mare prinos la profitabilitatea busieness-urilor acestora.

II.4 ATINGEREA OBIECTIVULUI MACROECONOMIC № 4: “ASIGURAREA UNUI NIVEL ÎNALT ŞI STABIL AL OCUPĂRII ÎN CÂMPUL MUNCII“, EȘUATĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

După indicatorul ocupării forţei de muncă, pierderile economiei moldovenești au fost cele mai mari dintre toate cele 22 state postsocialiste: dacă în anul 1996 rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) în Republica Moldova constituia 66,5%, atunci în primul trimestru al anului 2021 - doar 37,6%. Pentru comparație: în România, în 2020, această rată de ocupare a fost de 65,6%. În 1994 numărul celor ocupați în câmpul muncii în Republica Moldova constituia 1335,8 mii de oameni, iar în primul trimestru al anului 2021 – a ajuns să fie de doar de 798,1 mii, adică de 1,7 ori mai mic.

Politicile macroeconomice defectuoase, implementate pe tot parcursul anilor, după venirea comuniștilor la putere în 2001, neîntrerupt până în prezent, menţin sistemul economic moldovenesc într-un cerc vicios: pe de o parte, suprimarea constantă a inflaţiei prin aplicarea metodelor monetariste, conduce inevitabil la majorarea şomajului şi, prin urmare, la exodul populaţiei economic active peste hotare. Pe de altă parte, basarabenii (expulzați bestial de la baștină, în rezultatul promovării intereselor claselor politice corupte, comune cu cele ale clanurile mafiotice - fenomen oligarhic clasic), crescând numeric şi impunându-se prin corectitudine, competenţă şi hărnicie, trimit în Republica Moldova volume tot mai mare de bani, care crează o tot mai mare presiune inflaţionistă şi necesită o tot mai dură suprimare a inflaţiei, ceea ce are ca şi consecinţă un tot mai mare şomaj şi, implicit, un tot mai intens exod peste hotare al celor mai tineri şi al celor mai instruiţi şi calificaţi cetăţeni moldoveni în alte ţări.

Metodele monetariste, prin care în Republica Moldova, se produce suprimarea inflaţiei, sunt sterilizarea masei monetare şi menţinerea unui nivel înalt al ratei de bază (ratei de refinanţare) a Băncii Naţionale, ceea ce, la rândul său, are ca consecință directă rate exagerate la creditele acordate egenților economici și gospodăriilor casnice. Dar demult este demonstrat prin numeroase studii științifice credibile și independente, că inflaţia în Republica Moldova nu are un caracter monetar, ci este o urmare a acţiunii Legii Preţului Unic. Cu alte cuvinte, inflaţia în Republica Moldova, se importă din ţările care sunt partenerii acesteia comerciali principali, cu atât mai mult că, volumul importurilor îl depăşeşte pe cel al exporturilor de circa 2,25 ori, iar consumul intern este satisfăcut într-o măsură de aproximativ 80% din mărfuri şi servicii importate. În context e de menţionat că în pofida faptului că Republica Moldova dispune de cele mai fertile soluri din Europa, importul acestor produse în ultimii ani constituie circa o jumătate din produsele alimentare consumate. Or, conform Legii Preţului Unic, în lipsa barierelor comerciale dintre ţări, piaţa liberă şi concurenţa crează condiţii pentru a vinde în aceste ţări aceeaşi marfă cu acelaşi preţ.

Fenomenele de depopulare a ţării prin exodul forţei de muncă din cauza condiţiilor economice nefavorabile au o explicaţie teoretică foarte clară. Demult este stabilit că la nivel de guvernare a statelor, pentru cei care iau deciziile principale în domeniul economic (comisiile parlamentare de profil, ministerele economiei, finanţelor, muncii, Banca Naţională), una din problemele cele mai complicate constă în alegerea dintre inflaţie şi şomaj.

Conform corelaţiei stabilite de către economistul englez Philips (curba lui Philips) există o contradicţie dintre utilizarea cât mai deplină a resurselor de muncă şi asigurarea unui nivel scăzut de inflaţie. Altfel spus, între aceste două procese există o dependenţă inversă: cu cât e mai joasă inflaţia, cu atât e mai înalt nivelul şomajului şi invers, cu cât e mai mare inflaţia, cu atât e mai redus nivelul şomajului. De exemplu, în Marea Britanie, în rezultatul promovării unor politici creditar-monetare şi bugetar-fiscale rigide, inflaţia a scăzut de la 18% în anul 1979 până la 5% în 1984 şi, ca consecinţă, în aceeaşi perioadă şomajul în această ţară a crescut de la 3,4% până la 11,1%.

O prelungire logică a contradicţiei dintre inflaţie şi şomaj o constituie legea descoperită de economistul american Okun, lege care exprimă dependenţa inversă dintre dinamica şomajului şi schimbările Produsului Intern Brut (PIB). De exemplu, creşterea şomajului cu 1% conduce la reducerea PIB cu aproximativ 2%, adică la sărăcirea ţării în aceiaşi proporţie. Iar şomajul şi sărăcia impun populaţiei economic active să plece peste hotare. Astfel, ţara pierde ce are mai preţios – capitalul uman. Mai mult, pleacă cea mai calitativă parte a acestui capital, alcătuită din persoanele tinere şi instruite, aceștea fiind cea mai solicitată achiziție umană pe piețele externe de muncă. Datele statistice relevă că, actualmente în Republica Moldova cel mai mare exod al populației are loc în categoriile de vârstă 15-24 ani şi 35-44 ani, prima dintre aceste categorii reprezentând tineretul care a decis să-şi înceapă viaţa în altă ţară, iar cea de a doua categorie fiind persoane, care şi-au pierdut speranţa de a se realiza la baștină adecvat capacităţilor lor.

Acest exod al capitalului uman are ca şi consecinţă o multitudine de efecte negative, deoarece prin dispariţia lui din ţară: (i) pe de o parte se distruge baza principală a creşterii economice, implicit a bunăstării oamenilor; (ii) pe de altă parte, se aprofundează aşa numitul „sindrom olandez” sau „boala olandeză”, cauzată de un aflux uriaş de valută străină – fenomen care conduce la:
- aprecierea excesivă a valutei naţionale;
- stimularea importurilor;
- descurajarea exporturilor;
- extinderea disproporţionată a business-ului financiar pe fondul
subdezvoltării sectorului real al economiei;
- dezorientarea/decăderea morală a oamenilor, deoarece
recipienţii/beneficiarii transferurilor băneşti pierd motivarea pentru
muncă;
- dezorientarea Guvernului, care nimereşte în situaţia “confortabilă”
de a nu-şi mai face probleme privind căile de acumulare a valutei
penru plata datoriilor externe pe căi sofisticate, legate de dezvoltarea business-ului autohton şi de dezvoltarea potenţialului de export etc.

Dar cele mai mari pierderi sunt cele sociale și morale, exprimate prin dezintegrarea familiilor, impactul psihologic asupra copiilor rămaşi fără părinţi, distrugerea legăturilor dintre generaţii.

Amintim odată în plus că, exodul forţei de muncă din Republica Moldova a atins proporţii de-a dreptul apocaliptice, intensificându-se enorm odată cu venirea la putere a partidului comuniştilor în anul 2001. Acest exod secundat de îmbătânirea şi reducerea numărului de locuitori a avut efecte similare cu cele a unui război devastator.

Din punct de vedere economic, forţa de muncă reprezintă cel mai valoros factor de producţie şi dezvoltare. Mai mult, metodele monetariste, aplicate obsesiv în politicile macroeconomuce ale Republicii Moldova pe parcursul ceor 30 de ani de șa numită independență, au efecte nu numai antieconomice, dar şi antinaţionale deoarece prin expulzarea populaţiei peste hotare (în majoritatea cazurilor, a celei mai de calitate populaţie), ruinând, posibil, sub masa critică, nucleul celor care sunt purtătorii cei mai valoroşi ai spiritului etnic, ai idealului naţional.

Anume păstrarea şi dezvoltarea acestui spirit – ideal este chezăşia supravieţuirii şi prosperării popoarelor, inclusiv sub aspect economic. Acest mare adevăr e demonstrat în geniala carte a lui Gustave Le Bon “Psihologia maselor”, carte, pe care preşedintele SUA Theodore Roosevelt, o ţinea în Casa Albă alături de Biblie. Anume în perioada preşedinţiei lui Theodore Roosevelt (1901-1909) s-a consolidat conceptul sub denumirea “Visul American”, care este una din principalele repere (dacă nu principalul) ale ideei naţionale a Americei.

Suntem cu mult diferiţi de americani, dar este ademenitor şi pentru noi, românii de pretutindeni, să realizăm un asemenea Vis, definit drept “… al unei ţări, în care viaţa ar trebui să fie mai bună, mai plină, mai bogată pentru toţi cu posibilităţi pentru fiecare în funcţie de abilităţi şi rezultate”. Rămâne să mai adugăm o noțiune în această definiție - cea pe care nu o au alte neamuri, ci numai Neamul Româmesc – să ajungem să ne alinăm dorul unul de altul împreună, într-o Țară Reîntregită – în România Mare de altă dată.

Veaceslav Afansiev, doctor în știință

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 17:05

VIDEO/ Natalia Gavrilița încă nu a renunțat la compensația pentru gaz: „Intenționez să mă așez împreună cu părinții și să facem acest lucru”

VIDEO/ Natalia Gavrilița încă nu a renunțat la compensația pentru gaz: „Intenționez să mă așez împreună cu părinții și să facem acest lucru”

Prim-ministra, Natalia Gavrilița, susține că nu a reușit să renunțe la compensația la gaz, așa cum au făcut-o colegii săi. Dar intenționează să o facă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:58

SUA ameninţă Belarusul cu o ripostă ”rapidă” şi ”fermă” în cazul în care ajută Rusia să invadeze Ucraina

SUA ameninţă Belarusul cu o ripostă ”rapidă” şi ”fermă” în cazul în care ajută Rusia să invadeze Ucraina

Statele Unite ameninţă Belarusul că se expune unei riposte ”rapide” şi ”ferme” în cazul în care permite Rusiei să folosească teritoriul belarus pentru a ataca Ucraina, relatează AFP.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:49

Banii din Republica Moldova nu vor mai putea fi „ascunși” în străinătate. Ce metodă a aprobat Guvernul

Banii din Republica Moldova nu vor mai putea fi „ascunși” în străinătate. Ce metodă a aprobat Guvernul

Persoanele fizice sau juridice din Republica Moldova, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, vor fi identificate mai ușor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:35

Primar de la Condrița: „Îmi pare rău să constat dar e o discriminare totală a celor care locuiesc în sate comparativ cu cei din orașe”

Primar de la Condrița: „Îmi pare rău să constat dar e o discriminare totală a celor care locuiesc în sate comparativ cu cei din orașe”

Andrei Donică, primarul satului Condrița din municipiul Chișinău, președintele Mișcării Profesioniștilor „Speranța”, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, s-a adresat conducerii de vârf a țării cu privire la acordarea suportului financiar în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:32

Alertă la Bălți! În plină stradă a fost găsită o grenadă

Alertă la Bălți! În plină stradă a fost găsită o grenadă

Astăzi, o grenadă F1 a fost găsită pe strada Anton Cehov din municipiul Bălți. La fața locului au venit oamenii legii, care au încercuit zona și, ulterior, au preluat explozibilul, transmite realitatea.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:22

VIDEO/ Litvinenco: Astăzi situația social-economică din țară ar fi fost cu mult mai gravă, dacă la putere nu era PAS

VIDEO/ Litvinenco: Astăzi situația social-economică din țară ar fi fost cu mult mai gravă, dacă la putere nu era PAS

Oricine altcineva ar fi venit la putere decât PAS la alegerile din 11 iulie, acum situația social-economică din țară ar fi fost cu mult mai gravă. Această declarație îi aparține ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:07

VIDEO/ Dialog cu scântei! Vlah, amenințări către Gavrilița în ședința Guvernului

VIDEO/ Dialog cu scântei! Vlah, amenințări către Gavrilița în ședința Guvernului

Dialog cu scântei la ședinta Guvernului Republicii Moldova din 26 ianuarie 2022. Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah, vicepremierul Andrei Spînu și prim-ministra Natalia Gavrilita și-au aruncat replici în timp ce se discuta despre un proiect de Hotărâre privind Fondul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 15:50

Georgia, Republica Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energetică

Georgia, Republica Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energetică

Secretariatul Comunităţii Energetice a înfiinţat un Centru pentru accelerarea eliminării sărăciei energetice a părţilor contractante ale Comunităţii Energetice (inclusiv Georgia, Moldova şi Ucraina), potrivit safenews.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 15:39

VIDEO/ Explozie urmată de un incendiu puternic, în centrul Atenei: O persoană a fost rănită iar mai clădiri au fost grav avariate

VIDEO/ Explozie urmată de un incendiu puternic, în centrul Atenei: O persoană a fost rănită iar mai clădiri au fost grav avariate

O persoană a fost rănită şi mai multe clădiri au fost grav avariate, miercuri, după o explozie în centrul Atenei, urmată de un incendiu puternic, transmite digi24.ro.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 15:24

Gavrilița: Indiferent de decizia luată de ANRE, tariful pentru primii 150 de metri cubi consumați, nu se va schimba

Gavrilița: Indiferent de decizia luată de ANRE, tariful pentru primii 150 de metri cubi consumați, nu se va schimba

Tariful la gazele naturale pentru primii 150 de metri cubi consumați nu se va schimba în lunile februarie și martie în cazul consumatorilor casnici, indiferent ce decizie va lua ANRE. Anunțul a fost făcut de premierul Natalia Gavrilița în debutul ședinței Guvernului,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 15:05

ULTIMA ORĂ! Dorin Damir și Valeriu Cojocaru, eliberați din Penitenciarul 13

ULTIMA ORĂ! Dorin Damir și Valeriu Cojocaru, eliberați din Penitenciarul 13

Dorin Damir, președintele FEA și Valeriu Cojocaru, fostul șef ai IP Bălți, vizați în „Dosarul 5”, au fost eliberați din penitenciar. Această decizie a fost luată, astăzi, de magistrații de la Judecătoria Buiucani. Magistrații au decis ca Valeriu Cojocaru să fie...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 14:46

ȘOC! Moldovenii au mai multă încredere în Marina Tauber decât în Grosu și Gavriliță

ȘOC! Moldovenii au mai multă încredere în Marina Tauber decât în Grosu și Gavriliță

Un sondaj realizat de Date Inteligente (iData), vicepreședintele Partidul „ȘOR”, deputatul Marina Tauber, îi depășește pe Prim-ministrul Natalia Gavriliță și președintele legislativului, Igor Grosu, la capitolul încredere din partea populației. Primii trei...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 14:22

Vremuri bune și justiție corectă? În 2021, numărul cererilor la CEDO împotriva Republicii Moldova a crescut cu 20%

Vremuri bune și justiție corectă? În 2021, numărul cererilor la CEDO împotriva Republicii Moldova a crescut cu 20%

Pe parcursul anului 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 630 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu 20% mai multe decât în 2020.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 14:15

Veste bună pentru cetățenii RM care dețin buletin românesc! Actele NU vor fi anulate de autoritățile din România

Veste bună pentru cetățenii RM care dețin buletin românesc! Actele NU vor fi anulate de autoritățile din România

Cetățenii din Republica Moldova care dețin buletin românesc, nu vor rămâne fără acest act. După ce marți, 25 ianuarie, Ministerul Afacerilor Interne din România a organizat o dezbatere publică pe marginea proiectului de lege care prevede, printre altele, verificarea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 14:09

Replica Kremlinului la amenințarea SUA cu sancțiuni împotriva lui Putin: „Nu este dureros, este distructiv”

Replica Kremlinului la amenințarea SUA cu sancțiuni împotriva lui Putin: „Nu este dureros, este distructiv”

Kremlinul a calificat miercuri drept „distructivă” ideea unor sancţiuni americane îndreptate personal împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, menţionată cu o zi în urmă de Joe Biden, în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 13:49

Mitropolia Moldovei îi răspunde lui Nantoi: Regretăm enorm de mult faptul că se încearcă aruncarea vinei și responsabilității pe alte instituții și entități

Mitropolia Moldovei îi răspunde lui Nantoi: Regretăm enorm de mult faptul că se încearcă aruncarea vinei și responsabilității pe alte instituții și entități

Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove i-a oferit un răspuns dur deputatului Oazu Nantoi, care ieri, în cadrul unui briefing de presă, a solicitat ca instituția să nu se mai comporte ca o extensiune ideologică a Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) și să înceteze să...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 13:38

Plîngău: Este rușinos să urmăresc cum Partidul Șor crește în popularitate. Trebuia scos în afara legii

Plîngău: Este rușinos să urmăresc cum Partidul Șor crește în popularitate. Trebuia scos în afara legii

Dinu Plîngău a comentat rezultatele sondajului publicat astăzi de către iData, declarând că „este pur și simplu rușinos să urmăresc cum Partidul Șor crește în popularitate”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 13:23

VIDEO/ Tânăra și iubitul ei, care au ucis cu cruzime fetița de doi ani de la Ciocana, în fața magistraților. Procurorii cer prelungirea arestului

VIDEO/ Tânăra și iubitul ei, care au ucis cu cruzime fetița de doi ani de la Ciocana, în fața magistraților. Procurorii cer prelungirea arestului

Tinerii care la sfârșitul lunii octombrie au ucis cu o deosebită cruzime o fetiță de doi ani la Ciocana, au fost aduși astăzi din nou în fața magistraților. Judecătorii de la Ciocana urmează să se expună asupra prelungirii măsurii de arest. Procurorii îi vor pe cei...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 13:05

ULTIMA ORĂ! Mircea Roșioru, fostul adjunct al PG, a fost scos de sub urmărire penală în dosarul lui Stoianoglo

ULTIMA ORĂ! Mircea Roșioru, fostul adjunct al PG, a fost scos de sub urmărire penală în dosarul lui Stoianoglo

Mircea Roșioru, fostul adjunct al procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, a fost scos de sub urmărire penală în dosarul pornit pe numele lui Stoianoglo. O ordonanță în acest sens a fost semnată la 28 decembrie 2021, transmite zdg.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 12:46

VIDEO/ „D. Litvinenco, să nu ne depășim competența”: Refuzul PA de a porni dosar pe Stoianoglo a provocat discuții aprinse la CSP

VIDEO/ „D. Litvinenco, să nu ne depășim competența”: Refuzul PA de a porni dosar pe Stoianoglo a provocat discuții aprinse la CSP

Cererea Ingăi Grigoriu de contestare a ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale pe marginea sesizării cu privire la săvârșirea infracțiunii de către Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo va fi examinată de Procuratura Anticorupție. O astfel de decizie a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 12:29

ALARMANT! Numărul bălțenilor infectați cu COVID-19 s-a triplat în ultima săptămână

ALARMANT! Numărul bălțenilor infectați cu COVID-19 s-a triplat în ultima săptămână

Numărul bălțenilor infectați cu COVID-19 s-a triplat în ultima săptămână. De asemenea, a crescut și numărul copiilor bolnavi de Coronavirus. În prezent, 400 de pacienți sunt spitalizați, dintre care 336 se află în stare gravă, scrie nordnews.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 12:18

VIDEO/ Business moldovenesc! Modalitatea prin care un bărbat comercializa produse alcoolice

VIDEO/ Business moldovenesc! Modalitatea prin care un bărbat comercializa produse alcoolice

Polițiștii din cadrul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău informează că, în vederea prevenirii şi combaterii traficului ilicit de mărfuri, precum şi contrafacerea băuturilor alcoolice pe teritoriul Capitalei, au deconspirat activitatea unui bărbat în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 12:01

VIDEO/ „De ce trebuie să comentez mișcarea lui Ceban de a crea o mișcare?”: Reacția lui Litvinenco la acuzațiile lui Ceban

VIDEO/ „De ce trebuie să comentez mișcarea lui Ceban de a crea o mișcare?”: Reacția lui Litvinenco la acuzațiile lui Ceban

Sergiu Litvinenco, îi sugerează lui Ion Ceban să nu-și facă PR politic și să se ocupe de problemele locuitorilor. Această reacție vine după ce edilul capitalei a ieșit cu acuzații la adresa guvernării. „Nu vreau să comentez”, a spus Litvinenco în cadrul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:56

Prețul benzinei și motorinei continuă să bată record după record! ANRE a afișat noile prețuri

Prețul benzinei și motorinei continuă să bată record după record! ANRE a afișat noile prețuri

Prețul benzinei și motorinei continuă să bată record după record. ANRE a anunțat noi scumpiri ale carburanților, pentru joi, 27 ianuarie.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:44

Opinie: Alexandr Stoianoglo ar avea interdicția de a comunica cu presa

Opinie: Alexandr Stoianoglo ar avea interdicția de a comunica cu presa

Ivan Diacov, susține că Alexandru Stoianoglo ar avea interdicția judecătorilor de a nu comunica cu presa. Ba mai mult, de aceeași părere este și președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:29

DOC/ Situație fără precedent! Ministerul Sănătății le cere directorilor de spitale să economisească resursele energetice: Închideți apa caldă și încălziți încăperea până la 19°C!

DOC/ Situație fără precedent! Ministerul Sănătății le cere directorilor de spitale să economisească resursele energetice: Închideți apa caldă și încălziți încăperea până la 19°C!

Ministerul Sănătății le-a cerut managerilor de spitale să reducă la maxim consumul de resurse energetice. Mai exact, în toate instituțiile publice, care se subordonează ministerului, se cere să fie oprită apa caldă, lumina, iar temperatura aerului să nu depășească 19°C. O...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 26 Ianuarie 2022, ora: 11:26

Dan Dungaciu: Don’t look up! Nu va fi nicio invazie în Ucraina

Dan Dungaciu: Don’t look up! Nu va fi nicio invazie în Ucraina

Cerul nu este brăzdat nici de rachete supersonice, nici de elicoptere de atac sau Suhoi-uri ruseşti. Căci nu va fi o invazie - şi nici nu era menită să fie. Riscul nu este astăzi un război convenţional, ci faptul că, vrăjiţi de spectrul unui război „iminent” în regiune, şi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:22

De la 1 februarie, călătorii fără teste COVID în UE. Noua recomndare a Consiliului European

De la 1 februarie, călătorii fără teste COVID în UE. Noua recomndare a Consiliului European

Marți, 26 ianuarie, Statele membre UE au convenit să-şi coordoneze mai bine regulile cu privire la deplasări în interiorul Uniunii Europene şi să nu mai impună restricţii celor care deţin un certificat sanitar european, în contextul în care unele ţări sunt afectate de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:04

Separatistul Krasnoselski cu lacrimi de crocodil. Acuză Chișinăul că ar fi instituit blocada Transnistriei

Separatistul Krasnoselski cu lacrimi de crocodil. Acuză Chișinăul că ar fi instituit blocada Transnistriei

Vadim Krasnoselski, liderul separatist al nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului acuză Chișinăul că ar fi instituit blocada Transnistriei și nu respectă acordurile pe care le-a semnat anterior cu participarea mediatorilor de la OSCE, Rusia, Ucraina și a observatori din SUA și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 10:46

VIDEO / Dacă nu se va reforma justiția, Litvinenco își va da demisia

VIDEO / Dacă nu se va reforma justiția, Litvinenco își va da demisia

Sergiu Litvinenco își va depune mandatul de Ministrul al Justiției dacă se va constata că nu nu se reformează justiția. Despre acest lucru, a menționat chiar ministrul, în cadrul emisiunii de la N4. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 10:34

VIDEO/ Pe o stradă din capitală, un automobil a luat foc: Nimeni nu a avut de suferit

VIDEO/ Pe o stradă din capitală, un automobil a luat foc: Nimeni nu a avut de suferit

Un automobil parcat pe bulevardul Moscova din sectorul Rîșcani al Capitalei, aseară, a luat foc.

( ) Citeşte tot articolul

Chișinău 26 Ianuarie 2022, ora: 10:19

Alertă în Chișinău: Judecătoriile Centru și Buiucani ar fi minate

Alertă în Chișinău: Judecătoriile Centru și Buiucani ar fi minate

Alertă cu bombă în sectorul Buiucani al Capitalei.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 10:10

În calitate de membru UE, România a primit cu aproape 45 miliarde euro mai mult decât a contribuit la bugetul Uniunii

În calitate de membru UE, România a primit cu aproape 45 miliarde euro mai mult decât a contribuit la bugetul Uniunii

România a primit, în cei 15 ani care au trecut de la aderarea la UE, în 2007, cu 44,7 miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul Uniunii Europene, relevă datele analizate de Profit.ro.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)