Astăzi 2 Iunie 2020, Marţi - Ultima actualizare la ora 23:49
Abonamente

Actualitate 6 Octombrie 2015, ora 15:48

Analiză: Republica Moldova, între România şi Rusia

Marime Font

Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi Petrişor Peiu, coordonator al departamentului economic al Fundaţiei Mării Negre, susţin, într-o amplă analiză, că principală problemă a Chişinăului în acest moment este, la nivel de populaţie, o enormă criză de încredere în clasa politică, care se extinde şi asupra încrederii în proiectul european.

Alianţa pentru Integrare Europeană aflată la guvernare (AIE 3) rămâne încremenită în faţa „furtului secolului” (un miliard dispărut la un buget de un miliard şi jumătate!), iar zecile de mii de oameni ieşiţi pentru a protesta (mitingul din 4 octombrie 2015) îşi descarcă frustrarea în PMAN într-o manifestare civică cu un potenţial de proiect politic (Platforma DA). Platformă DA este expresia unei nemulţumiri profunde, nu proruseşti, nici proromâneşti, ci proeuropene de tip moldovenesc, care vrea o soluţie de tip „prin noi înşine” şi cere alegeri anticipate prin care să fie propulsate – clamează liderii ei – forţe politice sincere, necorupte şi neimplicate în scandalurile de până acum.

Pe de altă parte, forţele proruse din R. Moldova, reprezentate de două partide (Partidul Nostru şi Partidul Socialiştilor), au scos şi ele oameni în stradă, dar n-au forţat până acum (nici măcar la 4 octombrie) o schimbare de regim de tip 7 aprilie. De ce se abţine Rusia? În acest moment, Rusia e implicată în negocierile din Siria, având pe cap de gestionat, inclusiv financiar, chestiunea ucraineană, Donbasul, Crimeea şi Transnistria. Este foarte greu pentru Moscova acum să genereze o mişcare de protest la Chişinău, care ar fi foarte greu de explicat partenerilor ei de negociere internaţională.

Loading...


În acest moment, Rusia nu are niciun motiv să facă un „contramaindan” în Republica Moldova, pentru că n-ar putea-o gestiona nici politic, nici financiar. Dar e prezentă pe teren, ţine situaţia din R. Moldova în criză, pentru că dintr-o criză poţi să câştigi la eventualele negocieri şi poţi să blochezi ca alte evoluţii nefavorabile Rusiei să se petreacă acolo. Rusia se uită la Republica Moldova, dar prin grila ucraineană şi siriană. Deocamdată, e mai degrabă element de negociere, cu o singură linie roşie nenegociabilă, nu odată anunţată de oficialii ruşi: linia Nistru.

PROVOCAREA ŞI OPORTUNITATEA ESTICĂ

Eventualul eşec al protestelor din stânga Prutului nu va anula însă nemulţumirea publică. Efectul va fi doar consumarea şi a acestei (teoretice) alternative, respectiv şansa ca societatea civilă să compenseze eşecurile clasei politice. Dacă AIE 3 nu va lua măsuri radicale, chiar cu preţul sacrificări unor politicieni proeminenţi din rândurile ei, orice şansă de a continua proiectul european prin intermediul acestei coaliţii este ratată.

Ceea ce va rămâne este o pulverizare a speranţelor că R. Moldova poate, din resurse interne (clasă politică sau societate civilă), să genereze schimbarea aşteptată de populaţie. Va urma o alegere pe care R. Moldova va trebui să o facă curând, fie că vrea fie că nu: opţiunea euroatlantică prin intermediul şi parteneriatul României şi opţiunea Eurasiatică prin intermediul Federaţiei Ruse. Terţul este exclus. (Cu menţiunea că Rusia nu îi poate oferi sprijin financiar sau investiţional nici pe termen scurt nici mediu, deci „opţiunea eurasiatică” se va compromite, şi ea, în scurtă vreme.)

Din punctul de vedere al României există o singură miză reală. Menită să rămână cel puţin 10 ani stat de frontieră euroatlantică, va fi obligată să gestioneze, practic, trei frontiere într-una singură: frontiera naţională, frontiera europeană şi frontiera NATO. Bucureştiul nu are posibilităţi de negociere pe dimensiunea mare a relaţiei SUA-UE (Germania)-Rusia, dar ce trebuie să facă e un singur lucru: să se asigure că dincolo de frontiera sa estică nu se creeze nicio o situaţie şi mai periculoasă şi impredictibilă decât cea prezentă.

Din această perspectivă, este obligaţia morală şi strategică a României să pună pe masa elitelor politice de pe ambele maluri ale Prutului un proiect realist de ancorare ireversibilă a R. Moldova de Vest şi de reducere a decalajelor între cele două maluri ale Prutului. Cum se poate face asta? Primul pas este un gest politic, de tip „Pactul de la Snagov pentru R. Moldova”, o reiterare a Pactului de la Snagov din 1995, cel care a stat la baza consensului politic pentru integrarea euroatlantică a României. Pe baza acestui consens politic, al doilea pas este gândirea unei proiecţii economice a României pentru R. Moldova, printr-un parteneriat între stat, companii şi investitori privaţi, pornind de la un „Fond Moldova” de tipul Fondului Proprietatea care să funcţioneze ca un Plan Marshall. Să le luăm pe rând.

NEVOIA UNUI PACT DE LA SNAGOV PENTRU R. MOLDOVA

Bătălia internă nu trebuie să împiedice elitele României să gândească relaţia cu Estul, precumpănitor cu R.Moldova, în afara agendei electorale, mai cu seamă când parcursul european al vecinilor de peste Prut a rămas doar pe hârtie. La baza oricarui proiect major trebuie să existe un consens societal, care trebuie construit. Este vorba despre un consens la nivelul societăţii, al clasei politice, al instituţiilor statului, parlamentului etc.

Singurul proiect major al României care a şi reuşit a fost desemnarea integrării euro-atlantice ca obiectiv strategic naţional. Iar reuşita s-a datorat faptului că acest consens a funcţionat, fie şi tacit, pe trei paliere: 1. Consens societal (la nivel de populaţie); 2. Consens politic la nivel de partide; 3. Consens la nivelul principalelor instituţii politice (Presedinţie, Guvern, Parlament); 4. Institutionalizarea proiectului (construcţie instituţională care sa dureze mai mult decat un ciclu electoral) si asumarea lui dincolo de culori de partid.

Aceasta a fost esenţa Pactului de la Snagov, iniţiat şi patronat de către Preşedinţia României şi Academia Română, semnat de toate partidele politice şi asumat politic şi social. Decizia strategică de a urma calea integrării în NATO şi UE a fost primul proiect de ţară, vizionar şi coerent, al României democratice. Deşi adoptat într-o conjunctură internaţională complicată, el a fost, în mod categoric, produsul voinţei politice bine cumpănite a societăţii româneşti în ansamblul său. Tocmai de aceea acest proiect a fost acceptat şi însuşit de populaţia ţării, care a consimţit să facă şi sacrificiile necesare în procesul dificil şi adesea dureros al tranziţiei. Nici atunci liderii politici nu mureau unul de dragul celuilalt, dar s-a reuşit depersonalizarea proiectului euroatlantic, în numele interesului naţional.

Astăzi, actorii construirii consensului în perspectiva unui Pact de la Snagov pentru Republica Moldova trebuie să fie tot Preşedinţia şi Academia Română. Aceste instituţii, în parteneriat, trebuie sa convoace întregul spectru politic reprezentativ laolalta pentru a obţine un consens pe un set de politici pe termen lung (20 ani) care să reprezinte voinţa clasei diriguitoare de a susţine un proces de implicare majoră şi decisivă a României in problematica Republicii Moldova. Rezultatele acestui proces politic trebuie să fie asumate unanim, să fie suficient de clare şi punctuale (de exemplu: modalităţile de finanţare , procente din PIB alocate anual, ţinte şi obiective neechivoce).

Atâta timp cât nu se va declanşa un proces similar în privinţa raportării României la R. Moldova ne putem aştepta ca dezbaterile pe această temă să se desfăşoare în continuare sub semnul diletantismului, improvizaţiei sau stridenţelor lipsite de realism. Nu ne mai putem permite ca retorica folosită şi semnalele transmise de diferitele instituţii ale statului român să genereze confuzii sau interpretări contradictorii în rândul propriilor noştri aliaţi, al partenerilor regionali şi, nu în ultimul rând, al prietenilor din R.Moldova. Dar ar fi păcat să pierdem, ambele state, o oportunitate care, în mod realist, se întrezăreşte. Şi care poate fi ultimul tren. Nu e cazul să facem doar declaraţii politice entuziaste, ci să ne asigurăm că, dacă istoria va bate şi la uşa noastră, să nu ne prindă nepregătiţi. Indiferent de evoluţiile (geo)politice, geografia nu se schimbă. E timpul să o punem să lucreze în interesul nostru.

DECALOGUL EXPANSIUNII ECONOMICE A ROMÂNIEI

Concomitent şi fundamentat pe un Pact de tip Snagov pentru Republica Moldova, România trebuie să elaboreze un proiect economic croit explicit pentru malul stâng al Prutului. Este în avantajul ambelor părţi. Pe fond, România are nevoie de expansiune pentru a asigura creşterea propriei industrii dar şi pentru a câştiga relevanţă şi importanţă la nivel european. Republica Moldova are nevoie de investiţii şi asistenţă financiară pentru a ieşi din groapa de „potenţial economic” şi din situaţia de criză permanentă. Conceptul de expansiune economică exprimă cel mai bine ceea ce avem nevoie ca naţiune: un ansamblu de politici investiţionale si comerciale, proiectate unitar, pe termen lung si coordonate la nivelul întregii societăţi, în vederea concentrării tuturor forţelor/resurselor disponibile.

1. FONDUL MOLDOVA – PLANUL MARSHALL PENTRU REPUBLCIA MOLDOVA

Nu vom (mai) insista acum asupra acestui aspect pentru că am făcut asta anterior în paginile ziarului Adevărul.

Pe scurt, este vorba despre un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100 milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru investitorii institutionali şi alta pentru investitorii de retail). În etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro.

2. PARTENERIATUL STAT-COMPANII- CETĂŢENI

Al doilea pilon important in drumul spre succesul unei politici globale faţă de Republica Moldova este construirea si fundamentarea unui parteneriat trilateral stat- companii (mediul de afaceri)- cetăţeni, adică o platformă comuna prin care statul să poată interveni in sprijinul companiilor care sunt dispuse să creeze investiţii majore in teritoriul dintre Prut şi Nistru şi, în acelaşi timp, să coaguleze energiile investiţionale ale cetăţenilor români care nu dispun, individual, de resurse şi instrumente suficiente pentru investiţii individuale.

Orice leu cheltuit pentru investiţii in Republica Moldova trebuie să aibă destinţie precisă şi să se integreze în efortul colectiv de a urmări un plan de expansiune românească. Nu suntem suficient de bogaţi pentru a ne risipi resursele în mişcări haotice, individuale şi, pe de altă parte, statul trebuie să ajute la concentrarea investiţiilor în punctele nodale urmărite astfel încât să se obţină efectul maxim cu resusele minime alocate. Nu în ultimul rând, companiile româneşti trebuie ghidate să ocolească capcanele administrative din Republica Moldova.

3. UN PLAN DE INVESTIŢII PE TERMEN LUNG

Reuşita unui proiect de ţară medie ţine de capacitatea unei naţiuni de a îşi concentra maximul de resurse disponibile, pe o perioada lunga (minim 20 de ani) pe un obiectiv clar si unic. Ţările mari îşi pot permite luxul de a avea obiective globale şi îşi mai pot permite şi luxul de a „risipi ” resurse pe diverse tipuri de politici divergente; România este un stat încă insuficient de puternic, de vechi și de matur pentru a se „risipi” în mai multe obiective şi zone de interes.

România are dimensiunea geografică, politică, economică şi etnică potrivite pentru a îşi fixa un singur obiectiv major pentru următorii 20 de ani: expansiunea economică spre est, spre Republica Moldova; acest gen de politică ar fi şi o abordare pro-ciclică , ar curge în sensul istoriei şi ar oferi posibilitatea întregirii şi unificării unei pieţe de talie medie (25 de milioane de consumatori).

Extinderea spaţiului economic românesc în Republica Moldova se poate face numai pe piloni stabili, numai gândind politici investiţionale cu „bătaie lungă”; Republica Moldova este genul de piaţă care nu poate oferi rezultate speculative, pe termen scurt sau mediu. În Republica Moldova trebuie schimbată paradigma dezvoltării economice în sensul unei abordări globale de dezvoltare a infrastructurii mari, de conectare la reţelele româneşti, de conectare la sistemul bancar şi financiar occidental, de creştere a gradului de urbanizare; acest lucru nu se poate obţine decât prin proiecte pe termen lung.

4. INVESTIŢII FINANCIARE CONDIŢIONATE

România este membru al comunităţii occidentale, deci România trebuie să respecte reguli şi principii de comportament economic de tip occidental. Orice intervenţie financiară pe piaţa titlurilor de stat sau a creditului guvernamental din Republica Moldova trebuie să fie condiţionată de îndeplinirea de către statul dintre Prut şi Nistru a unor standarde de comportament macroprudenţial; practic, condiţiile esenţiale pentru acordarea de împrumuturi româneşti către Republica Moldova sau pentru investiţii româneşti în titluri emise de către Guvernul de la Chişinau este existenţa unui acord de tip stand-by cu FMI, rămânerea Republicii Moldova în parametrii acordului convenit precum şi reluarea pe baze regulate a asistenţei financiare de la Uniunea Europeană. Oferirea de asistenţă financiară statului din dreapta Prutului ar trebui să se facă numai în sensul dat de direcţia asistenţei financiare a comunităţii occidentale.

5. ABORDAREA „CHIŞINĂU FIRST”

Proiectul investiţional românesc în Republica Moldova trebuie să înceapă cu municipiul Chişinău. Chişinăul este, în primul rând, un loc dornic de România. Aici alegerile au dat câştig de cauză în ultimii ani celui mai apropiat politician şi partid de identitatea românească. Aici este terenul celei mai mari bătălii cu miză geopolitică din republica Moldova. Chişinăul este mare geografic şi concentreză un sfert din Republica Moldova. Rezultatele unei investiţii aici se vor „vedea” foarte repede si pot fi spectaculoase; acest lucru poate genera o percepţie pozitivă faţă de România şi poate accentua sprijinul faţă de politicienii cu asumarea identităţii româneşti. Nu în ultimul rând este mult mai uşor să investeşti şi să administrezi investiţii într-un oraş mare decât pe suprafeţe foarte întinse; infrastructura concentrată este mai „abordabilă” şi mai spectaculoasă decât cea distribuită.

6. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Republica Moldova este total nepregătită pentru accederea în economia globală pentru că nu are o infrastructură extinsă, modernizată şi nici nu este conectată la infrastructura de transport occidentală. Acest lucru se poate schimba numai gândind împreună un proiect de dezvoltare şi conectare la infrastructura de transport in plină dezvoltare din România şi care este conectată la cea europeană. Avem nevoie de proiecte mari şi cu penetrare maximă: conectarea Nord-Sud si coridoarele de transport rutier şi feroviar Iaşi-Chişinău (care ar lega Republica Moldova de cel mai apropiat oraş mare european) şi Galaţi-Chişinău (care ar lega Republica Moldova de infrastructura de transport naval şi maritim a României). Un alt proiect mare ar putea fi trecerea la standardul european feroviar (ecartament normal si standardul ERTMS) concomitent cu calea ferată din România prin abordarea în ansamblu a unei infrastructuri feroviare comune.

7. APĂ, CANALIZARE ŞI MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

O altă axă pe care Republica Moldova se poate conecta la lumea transatlantică prin investiţii româneşti şi împreună cu România este schimbarea paradigmei de dezvoltare regională şi urbanizarea teritoriului prin extinderea unei reţele naţionale de apă/canalizare şi prin introducerea standardelor şi practicilor europene de management al deşeurilor.

România se schimbă definitiv şi devine un stat de tip occidental datorită urbanizării masive a teritoriului şi populaţiei prin dezvoltarea uriaşă şi aproape „pe tăcute” a acestor tipuri de infrastructură urbană în lumea rurală şi a mincilor oraşe. Republica Moldova are o şansă rară de a se putea conecta la infrastructura românească în domeniu, mai ales în condiţiile în care România deţine resurse uriaşe de apă (spre deosebire de teritoriul dintre Prut şi Nistru) şi , mai mult, în România există o industrie impresionantă în domeniu.

8. ADMINISTRAREA INVESTIŢIILOR

Una dintre marile probleme ale Republicii Moldova este lipsa de încredere a publicului local şi a investitorilor străini în procedeele şi standardele de administrare locale, precum şi în capacitatea instituţională de a proteja investiţiile. Corupţia şi lipsa unei abordări a acesteia din partea Guvernului de la Chişinău accentuează angoasa asociată invetiţiilor pe piaţa locală. Această atmosferă se poate schimba numai prin administrarea, de către entităţi private româneşti, a propriilor investiţii în Republica Moldova, inclusiv a investiţiilor în infrastructura municipală sau naţională; astfel vom arată competenţă si va putea creşte gradul de atractivitate a pieţei locale. Implementând regulile de guvernanţă corporatistă vom da şi încredere investitorilor individuali şi instituţionali că vorbim totuşi despre investiţii care aduc profit.

9. DEŢINEREA A 50% DIN SISTEMUL BANCAR

Principala piaţă care s-a prăbuşit în Republica Moldova, cauzând situaţia disperată de astăzi este piaţa bancară. Fraudele din sistemul bancar, dispariţia celebrului „miliard de dolari” au provocat colapsul sistemului bancar, cu trei banci (care deţin peste jumătate din activele bancare) care urmează a fi lichidate. O direcţie de investiţii româneşti in Republica Moldova devine cu necesitate cea in sistemul bancar.

România a devenit suficient de matură bancar pentru a gestiona o expansiune a propriului sistem bancar în micuţa piaţa de peste Prut. Obiectivul de a deţine (în cel mult cinci ani) cel puţin jumătate din activele bancare este rezonabil şi ar conduce la creşterea spectaculoasă a gradului de încredere în piaţa locală şi a comerţului bilateral.

10. „BUY ROMANIAN”

România trebuie să iniţieze şi să susţină activ în Republica Moldova o campanie de promovare a produselor româneşti. Dacă vom declanşa un proces investiţional important trebuie să avem sprijinul unor vânzări masive ale propriilor produse. Nu putem finanţa, cu bani româneşti, cumpărarea de tehnologie, soluţii, produse, servicii produse în altă parte (vezi proiectul de reabilitare a grădiniţelor din Republica Moldova care foloseşte doar bani româneşti, nu şi expertiză şi produse din România). Industria românească este îndeajuns de sofisticată să poată hrăni nevoia de dezvoltare din Republica Moldova.

CONCLUZII

Indiferent de evoluţiile regionale, România ca stat de frontieră euroatlantică, va trebui să răspundă provocării estice. Principală miză de politică externă pe acest spaţiu rămâne R. Moldova. În acord cu partenerii săi euroatlantici, în consens cu cetăţenii săi şi în parteneriat cu elitele politice de la Chişinău, România şi Republica Moldova pot şi trebuie să se pregătească de pe acum pentru o bună şi eficientă întâlnire cu consecinţele evenimentelor de amploare care se derulează în jurul lor, pe care nu le pot controla, dar ale căror consecinţe le pot fructifica. Este ceea ce românii au făcut de fiecare dată în istorie.

sursa: fumn.eu

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Moldova 2 Iunie 2020, ora: 18:33

„200 DE MILIOANE” / Împrumutul de la ruși - analiză 10TV despre acordul diabolic cu Moscova (VIDEO)

„200 DE MILIOANE” / Împrumutul de la ruși - analiză 10TV despre acordul diabolic cu Moscova (VIDEO)

Ce se ascunde, de fapt, în spatele așa-numitului acord de împrumut pe care l-au negociat oamenii lui Igor Dodon „din numele Republicii Moldova”, ce interese stau în spatele acestui document și ce risca Republica Moldova în cazul în care acesta nu ar fi...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 2 Iunie 2020, ora: 17:53

Regina Elisabeta a II-a, 67 de ANI de la încoronare / VIDEO

Regina Elisabeta a II-a, 67 de ANI de la încoronare / VIDEO

Astăzi se împlinesc 67 de ani de când Elizabeth Alexandra Mary Windsor a fost încoronată regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

( ) Citeşte tot articolul

Lumea 2 Iunie 2020, ora: 17:43

Liderii G7 resping propunerea lui Trump de a invita Rusia să se alăture din nou grupului

Liderii G7 resping propunerea lui Trump de a invita Rusia să se alăture din nou grupului

Marea Britanie și Canada s-au opus reîntoarcerii Rusiei în G7, după ce președintele SUA, Donald Trump a spus că va amâna summitul prevăzut în iunie în Statele Unite şi că va invita alte ţări să se alăture reuniunii, printre care și Rusia. Prim-ministrul...

( ) Citeşte tot articolul

Social 2 Iunie 2020, ora: 17:38

Peste 2 MII de părinți au depus o PETIȚIE prin care cer redeschiderea grădinițelor

Peste 2 MII de părinți au depus o PETIȚIE prin care cer redeschiderea grădinițelor

Părinții susțin că înțeleg eventualele riscuri legate de deschiderea grădinițelor în condițiile epidemiologice, însă, potrivit lor, copiii sunt supuși riscului dublu atât timp cât părinții muncesc și pot contacta virusul, iar ei sunt în grija altor...

( ) Citeşte tot articolul

ROMÂNIA 2 Iunie 2020, ora: 17:35

Cât te costă să mergi vara asta în vacanță pe litoralul românesc. Care sunt prețurile în Grecia sau Bulgaria

Cât te costă să mergi vara asta în vacanță pe litoralul românesc. Care sunt prețurile în Grecia sau Bulgaria

 Preţurile în cea mai căutată staţiune de la malul Mării Negre din România, Mamaia, variază, în medie, de la 30 de euro/noapte de persoană la un hotel de 3 stele, la 120 de euro, pentru unul de cinci stele, dar în funcţie şi de perioada aleasă, în timp...

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 2 Iunie 2020, ora: 17:30

Ultima oră // + 188 de persoane testate pozitiv la Covid-19 în Moldova: Bilanțul a ajuns la 8548

Ultima oră // + 188 de persoane testate pozitiv la Covid-19 în Moldova: Bilanțul a ajuns la 8548

 Astăzi au fost confirmate în Republica Moldova, 188 cazuri noi de infectare cu COVID-19, dintre care 5 în Transnistria. Cu transmitere locală – 187 cazuri și de import – 1 caz (Republica Turcia).

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 2 Iunie 2020, ora: 16:33

BREAKING! Dodon a decis ca militari din R. Moldova să participe la parada militară de „ziua victoriei” de la Moscova

BREAKING! Dodon a decis ca militari din R. Moldova să participe la parada militară de „ziua victoriei” de la Moscova

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a acceptat invitația părții ruse de a participa la sărbătorile dedicate „zilei victoriei” în marele război patriotic.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 2 Iunie 2020, ora: 14:59

Panică la Kremlin. Putin se PRĂBUȘEȘTE în sondaje. Se pregătesc PROTESTE

Panică la Kremlin. Putin se PRĂBUȘEȘTE în sondaje. Se pregătesc PROTESTE

Încrederea publicului în președintele Vladimir Putin a scăzut la un nou nivel minim în luna mai, deoarece mai mulți ruși au declarat că sunt gata să iasă în stradă pentru a protesta împotriva căderii nivelului de viață, potrivit rezultatelor sondajului...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 2 Iunie 2020, ora: 14:42

Se mai spulberă un mit. Medicamentul minune anti-COVID, aproape inutil

Se mai spulberă un mit. Medicamentul minune anti-COVID, aproape inutil

Cursa contracronometru a experţilor din lumea întreagă pentru găsirea unui tratament eficient pentru noul coronavirus este departe de un rezultat concret. Potrivit unui amplu studiu s-a constatat că hidroxiclorochina şi clorochina „nu aduc beneficii pacienţilor cu COVID-19“. De...

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 2 Iunie 2020, ora: 14:27 de Irina Nechit

Victoria Cozmolici: „Pictez în fiecare zi, chiar dacă plouă, ninge, e soare ori carantină”

Victoria Cozmolici: „Pictez în fiecare zi, chiar dacă plouă, ninge, e soare ori carantină” Foto: Pictorița Victoria Cozmolici, Chișinău

Victoria Cozmolici s-a născut în 1978, la Chișinău. A absolvit Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru” și Universitatea de Stat „Ion Creangă”. Este membru-titular al Uniunii Artiștilor Plastici, a participat la mai multe expoziții reprezentative: „Saloanele...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Liber 2 Iunie 2020, ora: 14:17

Ce înseamnă când visezi un urs

Ce înseamnă când visezi un urs

 Nu se poate spune ca visul in care apar ursi este unul comun. Totusi, daca ai avut un astfel de vis, cu siguranta ai avut senzatia ca a fost unul important si probabil te-ai intrebat ce inseamna. De aceea, iti venim in ajutor cu cateva semnificatii asociate acestui simbol oniric rar, dar...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 2 Iunie 2020, ora: 14:13

UPDATE / CUTREMUR de 4.4 puncte Richter în VRANCEA / A fost resimțit și în R. Moldova

UPDATE / CUTREMUR de 4.4 puncte Richter în VRANCEA / A fost resimțit și în R. Moldova

​​Un cutremur de 4,4 grade s-a produs în România, în zona seismică Vrancea, Buzău, marți, la ora 14:12, la adâncimea de 99 km, potrivit Institutului de Fizică a Pământului.

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 2 Iunie 2020, ora: 14:11

O femeie locotenent-colonel în Poliţia Rusă a CĂZUT de la fereastra unui spital din Moscova

O femeie locotenent-colonel în Poliţia Rusă a CĂZUT de la fereastra unui spital din Moscova

Incidentul a avut loc sâmbătă seara, la Spitalul Clinic 24 din Moscova, relatează Radio Europa Liberă. Femeia, identificată de „Komsomolskaia Pravda” drept Iulia B., în vârstă de 45 de ani, era expert principal la Centrul de Criminalistică din cadrul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 2 Iunie 2020, ora: 14:04

Șapte judecători din Strășeni au fost testați POZITIV la COVID-19

Șapte judecători din Strășeni au fost testați POZITIV la COVID-19

Șapte magistrați care activează la Judecătoria Strășeni au fost testați pozitiv la noul coronavirus. 

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 2 Iunie 2020, ora: 13:02

VIDEO / Bebeluș aruncat lângă o gunoiște, imediat după naștere

VIDEO / Bebeluș aruncat lângă o gunoiște, imediat după naștere

Caz îngrozitor, la Dubăsari. Un bebeluș a fost găsit mort, aruncat într-o geantă la gunoiște.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 2 Iunie 2020, ora: 12:56

Dieta fulger cu roșii. Slăbești 7 kg în doar 7 zile

Dieta fulger cu roșii. Slăbești 7 kg în doar 7 zile

Dieta cu roşii este una dintre cele mai eficiente diete din lume şi ajută la pierderea a cel puţin 7 kilograme în 7 zile. Roşiile conţin 94% apă, au 17 calorii la 100 de grame şi o concentraţie mare de potasiu, vitamina B şi C.

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Liber 2 Iunie 2020, ora: 12:05

Au fost aleși jucătorii pentru „Bani la greu”. Vezi cine va concura astăzi pentru mai mult de 1 000 000 de lei!

Au fost aleși jucătorii pentru „Bani la greu”. Vezi cine va concura astăzi pentru mai mult de 1 000 000 de lei!

Doi norocoși își vor testa norocul, în această seară, în noul joc special al Loteriei Naționale, cu câștiguri de peste 1 000 000 de lei. Denis Buga din Biruința, Sângerei și Artur Lupu din Chișinău vor concura, începând cu 20:45, la Prime TV...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 2 Iunie 2020, ora: 11:55

ANTI-RECORD absolut pentru Moldova la infecția de COVID-19: media săptămânală a ajuns la 173 de cazuri noi pe zi

ANTI-RECORD absolut pentru Moldova la infecția de COVID-19: media săptămânală a ajuns la 173 de cazuri noi pe zi

Am depășit recordul de la valul III, când a fost înregistrată o medie săptămânală de 169 de cazuri noi pe zi.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 2 Iunie 2020, ora: 11:53

„VEȘTI BUNE” de la guvernarea Dodon&Chicu - Salariul mediu lunar în R. Moldova este în SCĂDERE iar prețurile sunt în CREȘTERE (STATISTICI OFICIALE)

„VEȘTI BUNE” de la guvernarea Dodon&Chicu - Salariul mediu lunar în R. Moldova este în SCĂDERE iar prețurile sunt în CREȘTERE (STATISTICI OFICIALE)

În primul trimestrul al anului 2020, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 7633,9 lei - în scădere cu 2,3% față de trimestrul patru al anului trecut. Datele au fost publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)