Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 21 Septembrie 2018
Abonamente

Comentariu 26 Februarie 2015, ora 07:51    Din editia print

Marime Font

Analize în așteptarea datelor de la recensământ

La publicarea rezultatelor finale ale Recensământului populației și al locuințelor (RPL) din mai 2014, sociologii care au lucrat la organizarea, realizarea și sintetizarea informațiilor colectate trebuie să prezinte numărul celor care consideră că vorbesc româna și al celor care au declarat că vorbesc „moldoveneasca” ca unul singur. 

 
 
 

E unica șansă de a șterge rușinea ce-o simțim de mai bine de 20 de ani.

Orice sociolog profesionist m-ar contrazice. Mi-ar spune că fiecare cetățean are dreptul să se identifice cum vrea și nicio lege nu îl poate obliga să declare altceva. Mi-ar spune că acele politici publice care se fac pe baza rezultatelor RPL trebuie făcute luând în considerare adevărurile academice și legea supremă a statului. Mi-ar mai spune că declarațiile cetățenilor pot fi chiar în contradicție cu legea, dar asta nu contează, fiindcă cetățenii nu trebuie să fie specialiști în cadrul legal. Sociologul profesionist ar adăuga că legiuitorul care se ghidează doar după opinia majorității la acest capitol, este un cretin, căci moldovenii (după naționalitate, și nu etnie) au „învățat” de nevoie, cu zeci de ani în urmă, că ei vorbesc limba „moldovenească”. La acest subiect, chiar dacă este sensibil, trebuie să prevaleze adevărul academic.



Totuși, în cazul nostru, nu este vorba de sociologi profesioniști, or, aceștia au acceptat să participe la realizarea unui sondaj general al populației fraudulos, pe baza rezultatelor cărora se vor face politici publice încă zece ani înainte. „Informaţia despre populaţie constituie cei mai importanţi indicatori statistici, necesari în diverse domenii de activitate ştiinţifică şi practică”, ne spun chiar sociologii din cadrul Biroului Național de Statistică. BNS, instituția care a organizat acest recensământ de toată rușinea, recensământ care, au spus-o mai mulți, trebuie să fie auditat neapărat, urmează să publice victorioși rezultatele care vor avea o marjă de eroare ce poate fi doar imaginată (total diferită de cea pe care o anunță).

Pentru majoritatea sociologilor profesioniști este o rușine să comenteze despre o asemenea lucrare statistică. Bunăoară, Doru Petruți, nu pentru prima oară mi-a zis că refuză cu vehemență să mai comenteze public referitor la „un produs sociologic fraudulos”.
Așadar, pe lângă toate încălcările de neiertat care au marcat recensământul din 2014, însumarea celor care consideră că vorbesc româna și „moldoveneasca”, va fi un gest salvator din partea BNS. Să nu uităm că, la 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a decis că textul din Declarația de independență prevalează textului din Constituție. Or, declarația trebuie să fie editată ca antet la legea supremă, iar Art. 13 care spune că limba de stat a Republicii Moldova este anulat de decizia Curții. Așadar, limba de stat a R. Moldova este limba română. Și, chiar dacă conform ultimelor sondaje, aproximativ 65% din cetățenii RM le consideră limbi diferite, Declarația de independență le pune pe toate pe rafturi.

Mai mult decât atât, conform legislației, termenul-limită de publicare a rezultatelor finale este de maximum 27 de luni de la momentul de referinţă al organizării recensământului. Adică, BNS are la dispoziție încă un an și câteva luni la dispoziție, iar, între timp, Moldova funcționează după politici publice bazate pe date statistice vechi de 11-12 ani. Or, când este vorba despre ideologii, etnie și limbă, populația are nevoie de mult mai mult timp pentru a-și schimba viziunile, dar și de o conducere responsabilă, corectă și nicidecum coruptă, cum am avut de când am obținut independența.

Un articol de: Ana Gherciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul