Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 12:15
Abonamente

Interviu 26 Februarie 2018, ora 07:37    Din editia print

INTERVIUAnatol Ursu: „Problemele care apar în proiectele româno-române au rezolvare la Chișinău”

Marime Font

Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei”, condusă de Anatol Ursu, face parte din Alianța pentru Centenar, constituită din 100 de organizații unioniste care marchează, prin numeroase acțiuni de amploare, cei 100 de ani de la Marea Unire. De obicei, Anatol poate fi văzut în fruntea coloanei, cu un megafon în mână, la toate Marșurile Unirii. Este și designer grafic sau ceea ce se numește freelancer în mediul online. Ne-am întâlnit cu el în redacția TIMPUL, în studioul Unirii, înainte de emisiunea „Sfatul Țării” de la 10TV, al cărei realizator este.

- Anatol, cum poți simți că ești unionist?
- Este o emoție pe care o cunosc din povestirile mamei și surorii mele. Mama, fiind pasionată de atletica ușoară, urmărea la acea vreme Jocurile Olimpice. Eu eram prin casă, mă jucam pe jos, în timp ce ea cu soră-mea urmăreau la televizor evoluțiile sportivilor. La un moment dat, ele au remarcat că eu reacționez deosebit la victoriile echipei României și m-au întrebat pe cine susțin. Eu am răspuns clar: „România!”. Ca să creeze intrigi între noi, sora m-a întrebat de ce nu susțin echipa Rusiei. Nu am stat mult pe gânduri și i-am replicat: „Păi, noi suntem români!”. Să nu uităm că, în acea perioadă, aveam la televizor trei posturi: TVR, Pervîi Kanal (ORT) și Moldova 1. Eu sesizasem un fenomen, pe care probabil nu îl conștientizam, dar îmi dădeam seama că înțeleg ce vorbesc cei de la TVR, dar nu și cei de la Pervîi Kanal. Acum pot spune că idealul Unirii era în sufletul meu din copilărie. De fapt, dacă n-aș fi unionist, n-aș fi.



100 de crenguțe de flori de liliac

- Cum ai început să te implici în Mișcarea Unionistă și cum ai creat „Tinerii Moldovei”?
- 7 aprilie a fost un moment decisiv pentru mulți tineri în conștientizarea anumitor lucruri, care vizau, înainte de toate, identitatea noastră. Dincolo de dorința de schimbare, de debarasare de comuniști, am simțit o răbufnire printre colegii mei de liceu, dar și în mine personal. 7 aprilie ne-a dat curaj să gândim, să vorbim și să acționăm. Dar povestea implicării mele în Mișcarea Unionistă a început în februarie 2010, când am fost observat de un coleg de la „Spirit Românesc” pe Yahoo Messenger. Mai exact i-am atras atenția, întrucât fotografia mea de profil reprezenta un tricolor românesc. Am fost întrebat dacă vreau să mă implic mai mult și răspunsul meu a fost afirmativ. Au urmat numeroase ședințe ale organizației „Spirit Românesc”, desfășurate la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” sau în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi”. Îmi amintesc acum de prima mea acțiune unionistă, care a fost una individuală, de fapt. Cei de la „Spirit Românesc” amânau acțiunile dedicate Zilei Podului de Flori, nu voiau să meargă nici la Prut, nici în fața Ambasadei României la Chișinău. Atunci eu am decis că pot să fac de unul singur un gest simbolic, prin care să aduc un omagiu acelui eveniment istoric. Prin urmare, m-am apropiat de o vânzătoare ambulantă de flori și am rugat-o să-mi pregătească pentru a doua zi 100 de crenguțe de flori de liliac. Am cumpărat panglici tricolor , le-am legat de flori și am mers în parcul central, ca să le împart oamenilor. Acele flori simbolizau românismul, deșteptarea românilor, care a creat Podul peste tragicul râu. Din 100 de oameni, doar doi mi-au spus că celebrăm Podul de Flori. Era o mamă care și-a pierdut fiul în războiul din 1992 de pe Nistru și un moș care spunea că Suntem români și punctum... Era trist pentru mine, dar, în același timp, știam că numai așa vom mișca lucrurile, picătură cu picătură, eveniment cu eveniment. A urmat crearea Grupului de Acțiune „Deșteptarea”, în vara anului 2010. Doi ani mai târziu, toate organizațiile unioniste de la acea vreme s-au reunit în Acțiunea 2012. Și, în martie 2014, am format Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei”.

- Cât e de greu să muncești pentru Unire, să faci voluntariat, să lucrezi în echipă cu alte organizații unioniste? Te întreb pentru că, în această toamnă, înainte de marșul din 1 decembrie, te-am găsit dezamăgit, obosit și dezorientat...

- Fiecare om este dificil în felul său, dar am impresia că mediul unionist i-a adunat pe cei mai dificili. (Râde) Este foarte greu să lucrezi cu George Simion, Constantin Codreanu, Anatol Ursu ș.a. Totuși, dacă funcționezi după modul clasic al unui unionist, conștientizarea faptului că lupți pentru un IDEAL te face să nu renunți. Or, acest ideal este superior caracteristicilor personalității noastre. Oamenii care vin și pleacă din Mișcarea Unionistă sunt cei care nu realizează că acțiunile lor de voluntariat sunt dedicate ideii de reunificare, ci nu ambiției unui sau altui individ.

- Cum te simți în fața unei coloane de mii și zeci de mii de oameni?
- În 2011, am condus pentru prima dată coloana unui Marș al unioniștilor la Chișinău. A fost cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat. Este o responsabilitate imensă și, în același timp, un sentiment inedit de mândrie, când vezi că te urmează atâția oameni minunați, care, în realitate, urmează ideea pe care tu o strigi la portavoce. Este o senzație de nedescris.

Serafim Urechean și Maia Sandu

- Dar cum e să te trezești peste noapte din activist civic în realizator TV?
- Recunosc, sunt obișnuit cu „surprizele unioniste”. Nu-mi era străină camera de luat vederi, întrucât până atunci am oferit numeroase interviuri la evenimentele pe care le organizam. De aceea, nu m-a speriat ideea că voi modera o emisiune. În momentul în care produsul de brand al postului 10TV, emisiunea „Sfatul Țării”, ajunse fără moderator, ne-am zis împreună cu alți colegi că trebuie să găsim o persoană tot din mediul nostru. Și eu am fost alesul. Într-o săptămână de cursuri în România, am învățat unele reguli de dicție și alte lucruri de care trebuie să țin cont în timpul unei emisiuni. Nu am putut rămâne indiferent, întrucât postul 10TV are mare nevoie de oameni dornici de muncă și implicare, fiind autofinanțat în mare parte și sponsorizat din donațiile celor care au nevoie de un post unionist în R. Moldova, în special ale românilor de peste hotare, care vor să contribuie la acțiunile unioniste, dar nu pot fi alături de noi.

- Dintre toate emisiunile pe care le-ai realizat în acest timp, care te-au marcat mai mult?
- La 24 ianuarie, am făcut un an de când sunt moderator la „Sfatul Țării”. Probabil, dintre toți politicienii care au fost la această emisiune, cel mai mult am reușit să-l siderez pe Serafim Urechean. Acesta a și afirmat la un moment dat: „Încetișor, băiatule, încetișor. Sunt dispus să-ți spun totul”, deși nu mi-a relatat chiar tot din ceea ce avea de spus. O altă emisiune, de care îmi amintesc cu diferite ocazii, este și cea cu președintele PAS, Maia Sandu, după ce declarase la congresul partidului său că „România nu este pregătită să înghită Republica Moldova”. La a doua emisiune cu ea, am obținut relativ toate răspunsurile pe care le așteptam. Totuși, dacă aș fi fost un telespectator obiectiv și informat, aș fi dedus lucruri imparțiale din răspunsurile ei. De exemplu, am întrebat-o pe doamna Sandu dacă îi pasă de alegătorii săi, spunându-i că am fost și eu printre ei.

Ea a zis că prețuiește fiecare vot, fiecare om, însă eu i-am mărturisit că, după declarația sa nefericită despre Unire, mi-am schimbat deja opțiunea de vot. Ca un adevărat politician dintre Prut și Nistru, doamna și-a menținut răspunsul, spunând că nu are nimic de adăugat la ceea ce a declarat la congres. Probabil, acest lucru va fi taxat la următoarele alegeri de către unioniști... Mi-a fost greu să înțeleg afirmația respectivă, în condițiile în care ea era conștientă că minimum jumătate din electoratul său a fost unionist.

„Dacă voi fi politician, îmi voi asuma rolul de raportor în fața societății”

- Vorbind despre Unire, nu putem fugi de politică. Ce așteptări ai de la politica din R. Moldova?
- Este foarte important ca unioniștii să ajungă în Parlamentul R. Moldova în acest an decisiv. Toți deputații care s-au declarat unioniști până acum nu au făcut nici unu la sută din câte puteau să facă. Ei nu înțeleg că pot mișca muntele din loc, dacă mută piatră cu piatră.
În ultimul timp, politicienii români din R. Moldova s-au axat mai mult pe simbolism și mai puțin pe fapte. De exemplu, nu ar fi mai bine să se preocupe de blocajul construcției gazoductului Iași-Chișinău și să găsească cine mai trebuie să-și pună semnătura pe niște acte pentru a continua lucrările? Cetățeanul trebuie să fie informat de ce este nevoit să plătească facturi de două-trei ori mai scumpe, când ar putea să beneficieze de servicii mult mai ieftine în câteva luni. Să nu uităm că toate problemele care apar în proiectele româno-române au rezolvare la Chișinău.

Se vorbește mult despre implicarea tinerilor, în special a unioniștilor în politică. Este adevărat că putem reprezenta o forță în una dintre cele mai importante instituții ale statului, decisivă pentru Unire și pentru acțiunile care apropie acest ideal. Dacă vreodată voi fi politician, îmi voi asuma rolul de raportor în fața societății. Concret, îmi voi asuma câteva proiecte și zilnic mă voi documenta cu privire la mersul lucrurilor pe fiecare capitol separat. Până atunci nu uitați că, pe 25 martie, toată Mișcarea Unionistă va fi la Chișinău pentru a marca 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, printr-un nou Marș Centenar.

Un articol de: Ana Gabor Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md