Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:06
Abonamente

Moldova 30 Noiembrie 2016, ora 11:31

Ancheta în furtul bancar avansează. Unii deputați stau cu ”sufletul la gură”

Marime Font

Vineri, deputații au audiat un nou raport privind mersul anchetei dar și procesul de recuperare a banilor înurma mega-fraudei de proporții din sectorul bancar din 2014, subiect care a provocat discuții aprinse și de durată în Parlament. 

Deși mai mulți deputați s-au arătat nemulțumiți că oficialii, în special procurorul general interimar Harunjen nu le-au deschis toate cărțile, totuși, din rapoartele prezentate se poate observa cu ochiul liber o evoluție semnificativă în ultima perioadă de timp, iar lanțul pare să se strângă tot mai mult, inclusiv în cazul unor persoane cu funcții de răspundere, chiar și deputați.

Peste 170 de cauze penale

Dosarul jafului din sistemul bancar este probabil cel mai complex din istoria Republicii Moldova. După cum a precizat Eduard Harunjen este vorba de 177 de cauze penale care vizează acțiuni ilegale la Banca de Economii și sistemul bancar începând cu 2009 și până în prezent. Niște operațiuni bancare și falsuri de asemenea anvergură în mnod cert ar bune în dificultate și organe de anchetă mult mai experimentate și dotate decât cele din Republica Moldova. Or, după cum a declarat guvernatorul Băncii Naționale Sergiu Cioclea, chiar și compania Kroll, cea care investighează în paralele frauda și unde au fost ascunși banii, a rămas șocată de acest caz.



Pentru a înțelege mai ușor asest dosar în toată complexitatea sa, Harunjen l-a divizat în câteva perioade după cum urmează: 2009-2013 perioadă pentru care au fost deschise 90 de cauze penale pentru prejudicirea celor 3 bănci. Prejudiciile din această perioadă au constituit ceva mai mult de un miliard de lei. Pentru această perioadă au fost pronunțate 23 de sentințe de condamnare.

2014-2015 - au fost intentate 59 de cauze penale. Prejudiciul total estimat este de 14,77 miliarde lei. Au fost expediate în judecată 10 cauze în privința a 17 persoane fizice și 4 persoane juridice. Au fost pronunțate 3 sentințe de condamnare în privința a 5 persoane fizice și a unei juridice.

Pentru perioada 2016 au fost intentate 28 de cauze penale suma prejudiciului fiind de peste 637 milioane.

De asemenea, pentru mai multă claritate, dosarul este divizat și pe mai multe grupuri mari bănuite, iar în unele cazuri chiar dovedit, că au pus mâna pe banii cetățenilor. Este vorba de Gacikevici, Shor, Caravita, Platon, Filat și cauza investigațiilor extinse.

Fostul președinte al BEM Grigore Gacikevici și alți 4 foști membri ai conducerii BEM sunt cercetați pentru că în 2009-2012 au acordat credite neperformante în valoare de 268 milioane, 2,5 milioane de dolari și 4,8 milioane de euro. Au fost aplicate măsuri asiguratorii pe bunuri de peste 30 milioane.

Fostul președinte al Consiliului de administrație al BEM Ilan Shor este judecat în instanță pentru că prin intermediul persoanelor fizice și juridice afiliate, în 2013-2014, a sustras mijloace financiare 5,4 miliarde lei care au fost transferate pe contul unor companii off-shore . Alte cauze pe numele acestuia se află în gestiunea procurorilor anticorupție. În acest dosar sunt vizate și alte persoane, inclusiv 11 persoane cu funcție de răspundere de la cele trei bănci, care au statut de învinuit.

În cauza Caravita a fost pronunțată sentința definitivă și irevocabilă. Se referă la spălarea banilor în valoare de peste 52 milioane de lei din BEM. Administratorul (nașul lui Vlad Filat) care și-a recunoscut vina și a colaborat cu ancheta fost condamnat la 5 ani.

Dosarul Filat, deși este calificat ca infracțiune de corupție și s-ar părea că nu are tangență cu devalizarea sistemului bancar, are cea mai directă legătură cu frauda bancară pentru că obiectul infracțiunii constituie mijloace sustrase din BEM de grupul Shor, a precizat Harunjen.

Pe numele lui Veaceslav Platon a fost deschis cauza penală pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, care a fost expediată în judecată. Conform rechizitoriul, prejudiciul se estimează la aproape 900 de milioane de lei. De asemenea, mai sunt cercetate câteva cauze penale care nu au atribuție directă la frauda bancară.

Pe cauza investigațiilor extinse obiectul constituie situația de la BEM în prioada anilor 2007-2013, deposedarea statului de peste 22% din acțiuni. Sunt investigate acțiunile și inacțiunile unor persoane de demnitate publică de la un șir întreg de instituții. Până la moment au fost acumulate probe care au permis punerea sub acuzare a 2 persoane cu demnitate înaltă inclusiv un viceministru.

Deja, față de ultimele audieri vedem cât de mult s-a mișcat ancheta. Grigore Gacikevici, fostul președinte al BEM este în arest preventiv. Ilan Shor este în arest la domiciliu. Pe dosarul Caravita există deja o sentință definitivă. Platon a fost prins, încătușat și adus în Republica Moldova. Este în arest. Fostul premier Filat a fost deja condamnat la 9 ani de închisoare. Curtea de Apel a menținut sentința. Urmează să se pronunțe Curtea Supremă de Justiție.

FBI ajută

Justiția americană s-a implicat în elucidarea cazului, a declarat Eduard Harunjen. ”Guvernul SUA are competența de a investiga în afara teritoriului său toate tranzacțiile dubioase cu dolari. Atunci când am făcut comisie rogatorie către FBI am adus informații în care am descris informațiile deținute. FBI s-a informat și a pornit investigații proprii. Imediat ce vor fi identificați banii, „Kroll” va iniția acțiuni civile pentru a fi puse sechestre și pentru a începe negocierile privind repatrierea banilor”.

Deputați penali

Cel mai interesant este că deputații PLDM au fost cei care au făcut cea mai puțină gălăgie. Mai mult, Chiril Lucinschi despre care s-a scris că s-a ”înfruptat” cu bani de la BEM nu a scos niciun cuvânt. PLDM-iștii nici măcar nu s-au pregătit să țină un discurs și au făcut-o doar după ce au observat că toate fracțiunile și-au prezentat pozițiile și ar fi fost prea bătător la ochi dacă ei ar fi tăcut.

Sigur, nu toți deputați iau rămas mulțumiți de informațiile prezentate. Unii pentru că ar fi vrut cu adevărat să afle mai multe. Alții, pentru că se simțeau cu musca pe căciulă și ar fi vrut să stiu cât de departe de ei este ancheta. Harunjen nici nu a ascuns că nu divulgă toate informațiile, or ”factori politici întreprind măsuri pentru a obstrucționa ancheta pentru că îi vizează în cel mai direct mod. Inclusiv persoane din sala parlamentului”, după cum a menționat el.

Cel mai probabil, în viitorul apropiat ne așteaptă surprize de anvergură. După cum a menționat Harunjen, în dosare sunt vizați foști și actuali funcționari de rang înalt și chiar deputați. Iar fiind solicitat să dea nume, el a răspuns franc, sugerând că va reveni pentru a cere retragerea imunității parlamentare a celor implicați. ”Va fi subiectul altor ședințe de Parlament”.

Sursa: Timpul.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md