Andrei Gumovschi: Ne vom obisnui cu ierni mai blnde

Nu mai sunt toamnele de altadata. Nici iernile. Nici verile si primaverile… Sunt mai altfel, mai nenaturale pentru ca, probabil, se intampla ceva cu natura asta a noastra, se nelinistesc din ce in ce mai mult oamenii. Suntem cu totii in cautarea unor raspunsuri globale, precum globala este incalzirea care devine deja un fel de pandemie fara de vaccin. Conferentiarul universitar Andrei Gumovschi, doctor si stiinte agricole, vine cu o interpretare proprie a celor ce se intampla in jurul nostru.

– Domnule profesor, mutatiile climaterice, ca o consecinta a incalzirii globale, afecteaza deja mari suprafete ale globului. Care sunt consecinte deja vizibile si atribuite lor anume lor?

– In urma efectului de sera, care provoaca o incalzire accelerata a climei, se observa mari perturbatii climatice – seceta, ploi torentiale, inundatii etc. La acestea contribuie subtierea stratului de ozon, proces global concentrat deasupra marilor aglomeratii urbane. Se suprapun si periodicele pete solare care lucreaza in cicluri diferite, cu diverse intensitati. Din tot acest amalgam de procese rezulta pierderea ritmicitatii anotimpurilor si nenorocirile care lovesc in ultimii ani regiuni intinse.

– In ultimii ani, fenomenul de ariditate s-a accentuat dramatic in RM. Este si aceasta o consecinta a incalzirii globale?

– Intr-adevar, am avut secete succesive, ceea ce nu s-a consemnat niciodata, nici in datele climatice inregistrate, nici macar in cronicile vremii. Previziunile sunt sumbre si, din pacate, realitatea ultimilor 15 ani (dintre care noua au fost secetosi si foarte secetosi, cu precipitatii putine si temperaturi ridicate) se pare ca le confirma.
Pana nu demult eram obisnuiti sa consideram drept „zona secetoasa” numai partea de sud a RM. In prezent, aceasta delimitare nu mai corespunde realitatii. De patru-cinci ani consecutivi au devenit „zone secetoase” si zonele centrale si de est si chiar cea de nord a republicii, recunoscuta ca zona favorabila din punct de vedere al cantitatii de precipitatii cazute in sezon. Astfel, intreg teritoriul agricol al RM a devenit sau tinde sa devina „zona secetoasa”, in care recoltele ar putea fi compromise.

– De unde vine, totusi, pericolul secetei?

– Pericolul secetei este provocat de industrie, transport, agricultura, care produc asa-numitele „gaze de sera” – bioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul nitros (N2O) si altele. In mod normal, aceste gaze constituie mai putin de un procent din atmosfera insa ele actioneaza ca o cuvertura in care e „infasurat” Pamantul. Fara aceasta cuvertura naturala suprafata globului pamantesc ar fi cu 30-350C mai rece decat in prezent. Gazele de sera capteaza o parte din caldura in stratul inferior al atmosferei, o alta parte se emana in cosmos de catre stratul superior al acesteia – troposfera. Arderea carbunelui, petrolului si gazului natural, precum si despadurirea, diversele practici agricole si industriale modifica substantial compozitia chimica a atmosferei. Aceasta a condus la dublarea cantitatii bioxidului de carbon in aer. Totodata, concentratia metanului a sporit cu 145%, iar a oxidului nitros – cu 15%. Gazele de sera in exces maresc cantitatea de radiatie absorbita de atmosfera. Incepand cu anii 50 ai secolului al XIX-lea, temperatura medie a Planetei a crescut cu jumatate de grad. Pentru urmatorii o suta de ani se prognozeaza o incalzire globala cu circa 3,5 grade. Daca pronosticurile actuale se vor dovedi a fi corecte, schimbarile de clima in secolul urmator vor fi mai mari decat orice alte schimbari ce s-au produs in zorii civilizatiei umane.

– La ce ne putem astepta in urmatoarea perioada?

– Daca nu se va intreprinde nimic pentru a limita poluarea la nivel global va trebui sa ne asteptam la fenomene meteorologice din ce in ce mai neobisnuite. Vom avea ierni mai calde, cu ploi, si vom apela mai des la umbrele decat la cojoace si caciuli. Verile vor avea perioade caniculare tot mai frecvente, dar si cu zone in care temperaturile vor fi mai scazute decat in mod obisnuit. Ploile vor avea un caracter mai local si torential care va provoca inundatii. Toate aceste aspecte climatice si activitatile antropice vor aduce transformari esentiale in clima Moldovei.

– Va aparea, cumva, problema deficitului de apa?

– Apa va prezenta o problema majora, deoarece bazinele fluviilor Nistru si Prut vor fi suprasolicitate. Deficitul de apa pentru culturile agricole va fi mai acut, accentuandu-se de doua-trei ori.

– Cum ar putea fi oprit sau incetinit acest proces al mutatiilor periculoase?

– Spre regretul nostru, acesta este un proces global care nu se limiteaza la frontiere de stat si nici macar la continente. Ar trebui ca toate tarile cu industrii poluante sa limiteze volumul de noxe. Documentele internationale care reglementeaza aceste activitati la nivel global sunt Conventia-cadru a ONU cu privire la schimbarea climei si Protocolul de la Kyoto al acestei Conventii. Pentru a preveni sau minimaliza urmarile incalzirii Terrei, umanitatea nu are alta solutie decat acea de a uni eforturile tuturor tarilor, in primul rand ale celor industrializate, pentru a reduce impactul asupra naturii. De fapt, anume statelor hiperdezvoltate le revine ‘partea leului" din volumul gazelor de sera emise in atmosfera in ultimul secol.

Desi republica noastra nu va spori considerabil volumul de emisie a gazelor cu efect de sera, in viitorul apropiat ea poate – si trebuie! – sa intreprinda actiuni pentru atenuarea consecintelor schimbarii climei. In acest scop, se prevede utilizarea cu pricepere a transportului electric urban, electrificarea cailor ferate, schimbarea radicala a sistemelor de control a tehnicii si calitatii combustibilului, o mai buna deservire a automobilelor si limitarea importului mijloacelor de transport vechi. Atenuarea emisiilor de gaze cu efect de sera in domeniul agriculturii rezida in renun¬tarea la arderea deseurilor vegetale pe campuri si utilizarea tehnologiilor de recuperare a metanului rezultat din descompunerea dejectiilor animaliere. Transformarea in compost a reziduurilor vegetale, in paralel cu reducerea partiala a emisiilor de gaze, ar permite sa fie utilizata suplimentar o cantitate mare de combustibil pretios. Savantii agrarieni ar trebui sa puna la dispozitia producatorilor tehnologii si soiuri de culturi care ar face fata unor eventuale secete.

– Va multumim pentru interviu.