Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 12 Aprilie 2012, ora 05:51    Din editia print

Marime Font

Andrei Neguţa se vrea ambasador al Rusiei în R. Moldova

Ambasadorul R. Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţa, a ieşit zilele trecute din anonimatul în care s-a retras după evenimentele din aprilie 2009.

 
 
 

E ca şi cum a ieşit din tufari şi, apărut la orizontul estic, a reuşit din prima să scandalizeze cu declaraţiile sale nu numai societatea moldovenească, ci şi unele organisme internaţionale implicate în reglementarea conflictului de la Nistru. Într-un interviu acordat Agenţiei ITAR-TASS, el promovează ideea că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât R. Moldova, cât şi întreaga regiune. Probabil, i-a apărut îndrăzneala după o consultare cu Dmitri Rogozin, proaspătul reprezentant special al Kremlinului în problema transnistreană. Neguţa încearcă să ne buimăcească, spunând că, la soluţionarea problemelor legate de prezenţa pe teritoriul R. Moldova a unei părţi din Armata a 14-a, trebuie evidenţiate două aspecte: există pacificatorii, care stau la punctele de trecere dintre cele două maluri ale Nistrului, şi mai sunt cei care păzesc depozitele de muniţii de lângă satul Colbasna. „Ce va fi, dacă s-ar lua paza acestor depozite?", se întreabă Neguţa. Sunt acestea un fel de tumbe ale unui saltimbanc politic, căci, dacă Andrei Neguţa ar apăra interesele R. Moldova în faţa Rusiei şi nu invers, el s-ar întreba mai întâi de ce muniţiile de la Colbasna nu au fost până acum retrase, conform înţelegerilor avute la Summitul de la Istanbul din 1998, pentru că, dacă depozitele respective nu ar mai fi, soldaţii ruşi nu ar avea ce păzi.
Cred că nu întâmplător Neguţa a ajuns la microfonul ITAR-TASS tocmai acum, când Dmitri Rogozin pregăteşte agenda vizitei sale în R. Moldova. E o obrăznicie crasă să-şi permită, ca reprezentant al diplomaţiei moldoveneşti, să promoveze tocmai ceea ce vehiculează ocupanţii - menţinerea trupelor militare ruseşti pe teritoriul R. Moldova până la rezolvarea diferendului transnistrean. Fiţi siguri că, în contextual dat, Rusia va face tot posibilul ca diferendul de la Nistru să fie îngheţat încă pentru multă vreme, lucru pe care nu poate să nu-l înţeleagă ambasadorul R. Moldova în Federaţia Rusă. Mai mult, în acelaşi interviu, el susţine poziţia Rusiei precum că actualul format „5+2” este singurul viabil pentru reglementarea conflictului din estul ţării noastre. Ştiam că oficialii moldoveni aveau şi alte alternative: lărgirea formatului de negocieri pe marginea diferendului transnistrean, înlocuirea actualelor forţe de menţinere a păcii cu un contingent european, retragerea necondiţionată a trupelor militare ruseşti din estul republicii. Oare ce îi face să bată în retragere? Căci anume asta se întâmplă în ultimul timp. Or, dacă nu ar fi aşa, MAEIE l-ar fi retras pe Andrei Neguţa din postul de ambasador chiar a doua zi după declaraţiile sale la ITAR-TASS. Cred că ministerul ştia de mult ce gândeşte acesta şi, dacă nu a luat atitudine, înseamnă că este de acord cu el. Altfel, cum poate fi explicat faptul că un ambasador, numit de comunişti în Rusia la sfârşitul lui 2008, continuă să fie şi pe placul Alianţei pentru Integrare Europeană? Căci Neguţa a fost şi rămâne un activist comunist. În anii de eliberare naţională era prim-secretar al Comitetului raional Cotovsc (Hânceşti) al Partidului Comunist din Moldova, iar în 2001-2002 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, ales pe listele PCRM. Oare cum ar putea asemenea cadre să promoveze politica AIE? Sau Alianţa îşi reprogramează viitorul astfel, încât are nevoie de oameni ca Neguţa? Am încercat marţi să aflu răspunsul chiar de la ambasadorul nostru la Moscova, dar secretara mi-a spus că el lipseşte. Tocmai a doua zi, după scrierea rândurilor de mai sus, am reuşit să obţin şi reacţia Ministerului nostru de Externe. Iat-o: „Cu referire la interviul acordat de ambasadorul R. Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţa, Agenţiei de presă ITAR-TASS, menţionăm că anumite declaraţii făcute în acest interviu, regretabil, lasă loc pentru interpretări. În acest sens, reiterăm că, în conformitate cu angajamentele internaţionale şi prevederile Constituţiei R. Moldova, autorităţile moldoveneşti pledează ferm pentru retragerea necondiţionată de pe teritoriul ţării a forţelor militare ruseşti, inclusiv a muniţiilor stocate la Colbasna. În ceea ce priveşte operaţiunea de menţinere a păcii, R. Moldova depune eforturi susţinute în vederea transformării acesteia într-o misiune multinaţională civilă sub mandat internaţional”.

Deci, chiar şi din această reacţie, înţeleg că ambasadorul Neguţa lucrează împotriva politicii autorităţilor moldoveneşti. Ce va urma?

Un articol de: Gheorghe Budeanu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul