Astăzi 1 Decembrie 2020, Marţi - Ultima actualizare la ora 09:51
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Internațional 11 Septembrie 2020, ora 06:19

Șansa lui Merkel

Marime Font

Crizele iscate de dictatori ca Putin, Lukașenko, Xi, Khamenei și Erdogan și longevitatea ei politică s-au combinat ca să-i ofere cancelarei o rară șansă de a se reabilita. Una istorică. O va fructifica?

Ce reacție ar trebui să aibă Germania la provocările tiraniilor răsăritene, de la Moscova la Minsk și de la Beijing la Teheran și Ankara?

Ce poziție ar trebui să adopte Berlinul față de Rusia lui Putin și proiectul North Stream II și față de infamiile pe bandă rulantă ale protejatului său, dictatorul din Minsk? Dar față de proaspăt reapăruta problemă europeană a refugiaților, pe care n-au creat-o atât incendiile din Lesbos, cât liderul islamist al Turciei?

Loading...


Provocarea chineză
Și ce atitudine ar trebui să-și asume Berlinul în ecou la nefăcutele Chinei? N-ar trebui să se decupleze de un imperiu comunist care și-a procurat bogății din furt de proprietate intelectuală apuseană și piraterii comerciale? Care a trecut la instituirea controlului digital total asupra propriei populații și l-ar putea extinde asupra celei globale prin tehnologie Huawei, în timp ce comite un genocid și sugrumă libertatea Hong Kongului încălcându-și astfel obligațiile internaționale?

Recomandabilă ar fi decuplarea de acest imperiu și relocarea industriilor delocate în China spre paguba economiei și, cum s-a văzut în pandemie, când au lipsit medicamentele și măștile, a pacienților Germaniei.

Or, toate crizele noi care pun Vestul în dificultate s-au grefat pe panica și isteria generate de pandemia ivită în China, cu tot cortegiul lor de catastrofale efecte în planul deciziilor guvernamentale occidentale.

Nevoia clarității morale
Lor li se adaugă confuzia politică și morală provocată în Occident de diviziunile și complexitățile unor politici europene tot mai inadecvate democrației și economiei de piață. E vorba de o confuzie masiv amplificată de abandonarea propriilor valori, între altele prin îndelungatul împăciuitorism practicat de vest față de tiraniile răsăritene.

În mod semnificativ, acest păgubitor împăciuitorism nu vizează doar raporturile Apusului cu regimuri totalitare, precum cel chinez, importante comercial pentru Vest, ci și cu unele economic neglijabile ca Belarus. Deloc întâmplător, Germania și UE încă n-au căzut de acord să-i sancționeze pe potentatul din Minsk și pe complicii lui, în ciuda crimelor și samavolniciei unor Lukașenko et comp. N-au ajuns în vest cererile unei opoziții care a câștigat alegerile furate de tiran? Nu le e clar conducătorilor europeni utilitatea morală, politică și psihologică a unui embargo capabil să întărească Vestul, lămurindu-i pe germani și pe europeni pentru ce valori trebuie luptat și pentru care nu?

Toate acestea au creat o situație cumplit de grea pentru democrațiile occidentale. Îndreptarea ei ar reclama, de fapt, nu doar o Uniune Europeană solidară, ci un Occident unit în temeiul clarității morale.

De la Adenauer la rătăcirea diplomației germane
Dar Occidentul, cu America în frunte, e teribil de învrăjbit și polarizat. Nu în ultimul rând pentru că Germania Angelei Merkel a optat în ultimii ani pentru ceea ce primul lider postbelic al Republicii Federale, Adenauer, precum și urmașii lui excluseseră cu fermitate: izolarea Germaniei de America și reorientarea ei spre răsărit ori opțiuni solipsiste.

Volta îndepărtării de America s-a produs treptat și a devenit vizibilă sub Gerhard Schröder, social-democratul care avea să aterizeze în buzunarul vestei lui Vladimir Putin fără să recolteze vreodată oprobriul rezervat lui Donald Trump pentru o presupusă bunăvoință față de Rusia. N-avea să se pună capăt fatidicei lui schimbări de macaz nici ulterior, sub Angela Merkel, care avea să bată palma cu dictatorul rus spre a continua proiectul North Stream II.

Între timp pare să se fi dumirit și cancelara că s-a înselat grav. Întrucât a evocat posibilitatea revocării proiectului North Stream II pare că s-a lămurit că n-a greșit doar când a eliminat granițele spre a lăsa milioane de migranți să ia cu asalt Europa și să-i redezbine vestul și estul.

De ce North Stream nu e compatibil cu rolul Germaniei în UE

Merkel știe sau intuiește probabil că a comis o eroare aproape la fel de gravă când a trecut peste obiecțiile polonezilor, balticilor și francezilor și n-a îngropat proiectul demarat de predecesorul ei la cancelariatul berlinez, Schröder, în 2005. Unul, pe care i l-a lăsat ei moștenire ca pe un cadou otrăvit, de vreme ce costul politic al gazoductului North Stream II amenință de mult să depășească net prețul și prezumtivul său beneficiu economic. Fiindcă nu e imaginabilă o UE cu Germania ca un credibil primus inter pares și un vest unit în jurul valorilor apusene, în condițiile în care Berlinul periclitează securitatea Bătrânului Continent și se autodiscreditează prin finalizarea acestui gazoduct.

Căci North Stream II nu sporește doar dependența energetică de Rusia, ci și clivajul transatlantic și mefiența esteuropenilor și tendința lor de a se decupla de nemți și de motorul franco-german al continentului.

O șansă rarisimă

Or, după cum reliefa recent un observator slovac, atacul cu arme chimice asupra liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, îi oferă cancelarei ”șansa de a se prezenta la final de mandat ca o politiciană orientată spre valori și de a se disocia de North Stream II fără să pară că i-ar fi cedat președintelui american, Trump”.

În fond, Merkel nu mai are în față încă un mandat și, deci, nevoia de a ține cont de obiecțiile SPD, ale concernelor și ale extremei stângi și drepte față de o reconsiderare critică a raporturilor cu Rusia.

Cancelara nu e silită să se supună nici șantajului comunist chinez, iranian sau turcesc, cel din urmă fiind la baza crizei refugiaților. Această criză amenință să reizbucnească după incendierea lagărului Moria și supralicitările politicienilor de stânga care, în numele unor soluții umanitare, vor să-i răsplătească pe incendiatorii din Grecia, aducând în Germania cât mai mulți migranți fără drept de azil.

Acest demers ar stimula, firește, alte atacuri similare. Liderul islamist al Turciei ar profita plenar. Ar trimite noi valuri de migranți spre vest, spre a extorca noi miliarde și avantaje politice de la UE, care a lăsat de izbeliște și Grecia asediată de Erdogan. Criza, o dată reeditată și escaladată, ar reisca tensiuni politice interne, dând apă la moară extremei drepte germane și ar reintensifica disensiunile intra-europene cu privire la migranți și la iluzia distribuirii lor echitabile în UE.

Întrucât nu mai are a-și face griji privind realegerea în funcție, Merkel ar avea șansa rară de a-și ameliora imaginea și locul în cartea de istorie printr-o clară politică externă, bazată pe valori și principii, iar nu pe compromisuri fetide. Dar mai știe ea, oare, ce valori și principii iubește și apără? Mai seamănă ele oare cu sănătoasa claritate morală a genialului ei predecesor, primul lider postbelic al CDU și al Germaniei? Sau i le-a îngropat ceea ce și-a imaginat a fi pragmatism? Pare greu de crezut că s-a lăsat și ea contaminată, încărcându-se ideologic postmodern, ca democrații de peste ocean, nu doar cu ecologism, ci și cu relativism, cu antiamericanism, cu identitarism neomarxist, cu anticapitalism și nihilism.

Ce reacție ar trebui să aibă Germania la provocările tiraniilor răsăritene, de la Moscova la Minsk și de la Beijing la Teheran și Ankara?

Ce poziție ar trebui să adopte Berlinul față de Rusia lui Putin și proiectul North Stream II și față de infamiile pe bandă rulantă ale protejatului său, dictatorul din Minsk? Dar față de proaspăt reapăruta problemă europeană a refugiaților, pe care n-au creat-o atât incendiile din Lesbos, cât liderul islamist al Turciei?

Provocarea chineză

Și ce atitudine ar trebui să-și asume Berlinul în ecou la nefăcutele Chinei? N-ar trebui să se decupleze de un imperiu comunist care și-a procurat bogății din furt de proprietate intelectuală apuseană și piraterii comerciale? Care a trecut la instituirea controlului digital total asupra propriei populații și l-ar putea extinde asupra celei globale prin tehnologie Huawei, în timp ce comite un genocid și sugrumă libertatea Hong Kongului încălcându-și astfel obligațiile internaționale?

Recomandabilă ar fi decuplarea de acest imperiu și relocarea industriilor delocate în China spre paguba economiei și, cum s-a văzut în pandemie, când au lipsit medicamentele și măștile, a pacienților Germaniei.

Or, toate crizele noi care pun Vestul în dificultate s-au grefat pe panica și isteria generate de pandemia ivită în China, cu tot cortegiul lor de catastrofale efecte în planul deciziilor guvernamentale occidentale.

Nevoia clarității morale

Lor li se adaugă confuzia politică și morală provocată în Occident de diviziunile și complexitățile unor politici europene tot mai inadecvate democrației și economiei de piață. E vorba de o confuzie masiv amplificată de abandonarea propriilor valori, între altele prin îndelungatul împăciuitorism practicat de vest față de tiraniile răsăritene.

În mod semnificativ, acest păgubitor împăciuitorism nu vizează doar raporturile Apusului cu regimuri totalitare, precum cel chinez, importante comercial pentru Vest, ci și cu unele economic neglijabile ca Belarus. Deloc întâmplător, Germania și UE încă n-au căzut de acord să-i sancționeze pe potentatul din Minsk și pe complicii lui, în ciuda crimelor și samavolniciei unor Lukașenko et comp. N-au ajuns în vest cererile unei opoziții care a câștigat alegerile furate de tiran? Nu le e clar conducătorilor europeni utilitatea morală, politică și psihologică a unui embargo capabil să întărească Vestul, lămurindu-i pe germani și pe europeni pentru ce valori trebuie luptat și pentru care nu?

Toate acestea au creat o situație cumplit de grea pentru democrațiile occidentale. Îndreptarea ei ar reclama, de fapt, nu doar o Uniune Europeană solidară, ci un Occident unit în temeiul clarității morale.

De la Adenauer la rătăcirea diplomației germane

Dar Occidentul, cu America în frunte, e teribil de învrăjbit și polarizat. Nu în ultimul rând pentru că Germania Angelei Merkel a optat în ultimii ani pentru ceea ce primul lider postbelic al Republicii Federale, Adenauer, precum și urmașii lui excluseseră cu fermitate: izolarea Germaniei de America și reorientarea ei spre răsărit ori opțiuni solipsiste.

Volta îndepărtării de America s-a produs treptat și a devenit vizibilă sub Gerhard Schröder, social-democratul care avea să aterizeze în buzunarul vestei lui Vladimir Putin fără să recolteze vreodată oprobriul rezervat lui Donald Trump pentru o presupusă bunăvoință față de Rusia. N-avea să se pună capăt fatidicei lui schimbări de macaz nici ulterior, sub Angela Merkel, care avea să bată palma cu dictatorul rus spre a continua proiectul North Stream II.

Între timp pare să se fi dumirit și cancelara că s-a înselat grav. Întrucât a evocat posibilitatea revocării proiectului North Stream II pare că s-a lămurit că n-a greșit doar când a eliminat granițele spre a lăsa milioane de migranți să ia cu asalt Europa și să-i redezbine vestul și estul.

De ce North Stream nu e compatibil cu rolul Germaniei în UE

Merkel știe sau intuiește probabil că a comis o eroare aproape la fel de gravă când a trecut peste obiecțiile polonezilor, balticilor și francezilor și n-a îngropat proiectul demarat de predecesorul ei la cancelariatul berlinez, Schröder, în 2005. Unul, pe care i l-a lăsat ei moștenire ca pe un cadou otrăvit, de vreme ce costul politic al gazoductului North Stream II amenință de mult să depășească net prețul și prezumtivul său beneficiu economic. Fiindcă nu e imaginabilă o UE cu Germania ca un credibil primus inter pares și un vest unit în jurul valorilor apusene, în condițiile în care Berlinul periclitează securitatea Bătrânului Continent și se autodiscreditează prin finalizarea acestui gazoduct.

Căci North Stream II nu sporește doar dependența energetică de Rusia, ci și clivajul transatlantic și mefiența esteuropenilor și tendința lor de a se decupla de nemți și de motorul franco-german al continentului.

O șansă rarisimă

Or, după cum reliefa recent un observator slovac, atacul cu arme chimice asupra liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, îi oferă cancelarei ”șansa de a se prezenta la final de mandat ca o politiciană orientată spre valori și de a se disocia de North Stream II fără să pară că i-ar fi cedat președintelui american, Trump”.

În fond, Merkel nu mai are în față încă un mandat și, deci, nevoia de a ține cont de obiecțiile SPD, ale concernelor și ale extremei stângi și drepte față de o reconsiderare critică a raporturilor cu Rusia.

Cancelara nu e silită să se supună nici șantajului comunist chinez, iranian sau turcesc, cel din urmă fiind la baza crizei refugiaților. Această criză amenință să reizbucnească după incendierea lagărului Moria și supralicitările politicienilor de stânga care, în numele unor soluții umanitare, vor să-i răsplătească pe incendiatorii din Grecia, aducând în Germania cât mai mulți migranți fără drept de azil.

Acest demers ar stimula, firește, alte atacuri similare. Liderul islamist al Turciei ar profita plenar. Ar trimite noi valuri de migranți spre vest, spre a extorca noi miliarde și avantaje politice de la UE, care a lăsat de izbeliște și Grecia asediată de Erdogan. Criza, o dată reeditată și escaladată, ar reisca tensiuni politice interne, dând apă la moară extremei drepte germane și ar reintensifica disensiunile intra-europene cu privire la migranți și la iluzia distribuirii lor echitabile în UE.

Întrucât nu mai are a-și face griji privind realegerea în funcție, Merkel ar avea șansa rară de a-și ameliora imaginea și locul în cartea de istorie printr-o clară politică externă, bazată pe valori și principii, iar nu pe compromisuri fetide. Dar mai știe ea, oare, ce valori și principii iubește și apără? Mai seamănă ele oare cu sănătoasa claritate morală a genialului ei predecesor, primul lider postbelic al CDU și al Germaniei? Sau i le-a îngropat ceea ce și-a imaginat a fi pragmatism? Pare greu de crezut că s-a lăsat și ea contaminată, încărcându-se ideologic postmodern, ca democrații de peste ocean, nu doar cu ecologism, ci și cu relativism, cu antiamericanism, cu identitarism neomarxist, cu anticapitalism și nihilism.
Ce reacție ar trebui să aibă Germania la provocările tiraniilor răsăritene, de la Moscova la Minsk și de la Beijing la Teheran și Ankara?

Ce poziție ar trebui să adopte Berlinul față de Rusia lui Putin și proiectul North Stream II și față de infamiile pe bandă rulantă ale protejatului său, dictatorul din Minsk? Dar față de proaspăt reapăruta problemă europeană a refugiaților, pe care n-au creat-o atât incendiile din Lesbos, cât liderul islamist al Turciei?

Provocarea chineză

Și ce atitudine ar trebui să-și asume Berlinul în ecou la nefăcutele Chinei? N-ar trebui să se decupleze de un imperiu comunist care și-a procurat bogății din furt de proprietate intelectuală apuseană și piraterii comerciale? Care a trecut la instituirea controlului digital total asupra propriei populații și l-ar putea extinde asupra celei globale prin tehnologie Huawei, în timp ce comite un genocid și sugrumă libertatea Hong Kongului încălcându-și astfel obligațiile internaționale?

Recomandabilă ar fi decuplarea de acest imperiu și relocarea industriilor delocate în China spre paguba economiei și, cum s-a văzut în pandemie, când au lipsit medicamentele și măștile, a pacienților Germaniei.

Or, toate crizele noi care pun Vestul în dificultate s-au grefat pe panica și isteria generate de pandemia ivită în China, cu tot cortegiul lor de catastrofale efecte în planul deciziilor guvernamentale occidentale.

Nevoia clarității morale

Lor li se adaugă confuzia politică și morală provocată în Occident de diviziunile și complexitățile unor politici europene tot mai inadecvate democrației și economiei de piață. E vorba de o confuzie masiv amplificată de abandonarea propriilor valori, între altele prin îndelungatul împăciuitorism practicat de vest față de tiraniile răsăritene.

În mod semnificativ, acest păgubitor împăciuitorism nu vizează doar raporturile Apusului cu regimuri totalitare, precum cel chinez, importante comercial pentru Vest, ci și cu unele economic neglijabile ca Belarus. Deloc întâmplător, Germania și UE încă n-au căzut de acord să-i sancționeze pe potentatul din Minsk și pe complicii lui, în ciuda crimelor și samavolniciei unor Lukașenko et comp. N-au ajuns în vest cererile unei opoziții care a câștigat alegerile furate de tiran? Nu le e clar conducătorilor europeni utilitatea morală, politică și psihologică a unui embargo capabil să întărească Vestul, lămurindu-i pe germani și pe europeni pentru ce valori trebuie luptat și pentru care nu?

Toate acestea au creat o situație cumplit de grea pentru democrațiile occidentale. Îndreptarea ei ar reclama, de fapt, nu doar o Uniune Europeană solidară, ci un Occident unit în temeiul clarității morale.

De la Adenauer la rătăcirea diplomației germane

Dar Occidentul, cu America în frunte, e teribil de învrăjbit și polarizat. Nu în ultimul rând pentru că Germania Angelei Merkel a optat în ultimii ani pentru ceea ce primul lider postbelic al Republicii Federale, Adenauer, precum și urmașii lui excluseseră cu fermitate: izolarea Germaniei de America și reorientarea ei spre răsărit ori opțiuni solipsiste.

Volta îndepărtării de America s-a produs treptat și a devenit vizibilă sub Gerhard Schröder, social-democratul care avea să aterizeze în buzunarul vestei lui Vladimir Putin fără să recolteze vreodată oprobriul rezervat lui Donald Trump pentru o presupusă bunăvoință față de Rusia. N-avea să se pună capăt fatidicei lui schimbări de macaz nici ulterior, sub Angela Merkel, care avea să bată palma cu dictatorul rus spre a continua proiectul North Stream II.

Între timp pare să se fi dumirit și cancelara că s-a înselat grav. Întrucât a evocat posibilitatea revocării proiectului North Stream II pare că s-a lămurit că n-a greșit doar când a eliminat granițele spre a lăsa milioane de migranți să ia cu asalt Europa și să-i redezbine vestul și estul.

De ce North Stream nu e compatibil cu rolul Germaniei în UE

Merkel știe sau intuiește probabil că a comis o eroare aproape la fel de gravă când a trecut peste obiecțiile polonezilor, balticilor și francezilor și n-a îngropat proiectul demarat de predecesorul ei la cancelariatul berlinez, Schröder, în 2005. Unul, pe care i l-a lăsat ei moștenire ca pe un cadou otrăvit, de vreme ce costul politic al gazoductului North Stream II amenință de mult să depășească net prețul și prezumtivul său beneficiu economic. Fiindcă nu e imaginabilă o UE cu Germania ca un credibil primus inter pares și un vest unit în jurul valorilor apusene, în condițiile în care Berlinul periclitează securitatea Bătrânului Continent și se autodiscreditează prin finalizarea acestui gazoduct.

Căci North Stream II nu sporește doar dependența energetică de Rusia, ci și clivajul transatlantic și mefiența esteuropenilor și tendința lor de a se decupla de nemți și de motorul franco-german al continentului.

O șansă rarisimă

Or, după cum reliefa recent un observator slovac, atacul cu arme chimice asupra liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, îi oferă cancelarei ”șansa de a se prezenta la final de mandat ca o politiciană orientată spre valori și de a se disocia de North Stream II fără să pară că i-ar fi cedat președintelui american, Trump”.

În fond, Merkel nu mai are în față încă un mandat și, deci, nevoia de a ține cont de obiecțiile SPD, ale concernelor și ale extremei stângi și drepte față de o reconsiderare critică a raporturilor cu Rusia.

Cancelara nu e silită să se supună nici șantajului comunist chinez, iranian sau turcesc, cel din urmă fiind la baza crizei refugiaților. Această criză amenință să reizbucnească după incendierea lagărului Moria și supralicitările politicienilor de stânga care, în numele unor soluții umanitare, vor să-i răsplătească pe incendiatorii din Grecia, aducând în Germania cât mai mulți migranți fără drept de azil.

Acest demers ar stimula, firește, alte atacuri similare. Liderul islamist al Turciei ar profita plenar. Ar trimite noi valuri de migranți spre vest, spre a extorca noi miliarde și avantaje politice de la UE, care a lăsat de izbeliște și Grecia asediată de Erdogan. Criza, o dată reeditată și escaladată, ar reisca tensiuni politice interne, dând apă la moară extremei drepte germane și ar reintensifica disensiunile intra-europene cu privire la migranți și la iluzia distribuirii lor echitabile în UE.

Întrucât nu mai are a-și face griji privind realegerea în funcție, Merkel ar avea șansa rară de a-și ameliora imaginea și locul în cartea de istorie printr-o clară politică externă, bazată pe valori și principii, iar nu pe compromisuri fetide. Dar mai știe ea, oare, ce valori și principii iubește și apără? Mai seamănă ele oare cu sănătoasa claritate morală a genialului ei predecesor, primul lider postbelic al CDU și al Germaniei? Sau i le-a îngropat ceea ce și-a imaginat a fi pragmatism? Pare greu de crezut că s-a lăsat și ea contaminată, încărcându-se ideologic postmodern, ca democrații de peste ocean, nu doar cu ecologism, ci și cu relativism, cu antiamericanism, cu identitarism neomarxist, cu anticapitalism și nihilism.

Petre M. Iancu / dw.com
 

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 1 Decembrie 2020, ora: 09:00

Singurele imagini de la Marea Unire din 1918, făcute de fotograful Samoilă Mârza

Singurele imagini de la Marea Unire din 1918, făcute de fotograful Samoilă Mârza

Aceste imagini sunt singurele, care arată ce s-a petrecut la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia care a consfinţit Unirea Transilvaniei cu România.  

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 1 Decembrie 2020, ora: 09:00

Alba-Iulia, 1 decembrie 1918…

Alba-Iulia, 1 decembrie 1918… Din editia print

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua...

( ) Citeşte tot articolul

Externe 1 Decembrie 2020, ora: 08:28

Franţa - Nicolas Sarkozy este judecat pentru corupţie şi trafic de influenţă

Franţa - Nicolas Sarkozy este judecat pentru corupţie şi trafic de influenţă

 Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a denunţat luni 'infamiile' cu care este 'urmărit de şase ani', la reluarea procesului în care este judecat pentru corupţie şi trafic de influenţă, într-un aşa-numit caz al 'interceptărilor', alături de avocatul său Thierry...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 1 Decembrie 2020, ora: 08:15

Horoscop MARȚI 1 DECEMBRIE 2020. Zi cu noi începuturi!

Horoscop MARȚI 1 DECEMBRIE 2020. Zi cu noi începuturi!

 Urmează o zi agitată, plină de sentimente contradictorii și de oportunități profesionale, iar semnele zodiacale sunt sfătuite să acorde atenție celor din jur și să renunțe la orgoliu. Berbec Te bucuri de vremea de afara si abia astepti sa vina Sarbatorile. Iti doresti sa...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 1 Decembrie 2020, ora: 08:05

Prognoza METEO 1 decembrie. Cer noros și lapoviță

Prognoza METEO 1 decembrie. Cer noros și lapoviță

Meteorologii anunță pentru astăzi temperaturi de 0..+3 grade Celsius în nordul țării, +1..+4 grade vor fi în centru, iar în sudul țării sunt așteptate maxime de până la +4 grade. În nordul țării cerul va fi noros, iar în centru și sud va cădea...

( ) Citeşte tot articolul

Frumusețe 1 Decembrie 2020, ora: 08:04

Toată lumea ştie deja cât de benefică este sfeclă roşie pentru sănătatea întregului organism, iar dacă nu ai aflat deja, trebuie să o incluzi chiar de astăzi în alimentaţia ta. 

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 1 Decembrie 2020, ora: 03:40

Interviu cu istoricul Thierry Wolton Țăranii au fost cele mai mari victime și cei care au opus cea mai mare rezistență comunismului. Îmi scot pălăria în fața lor

Țăranii au fost cele mai mari victime și cei care au opus cea mai mare rezistență comunismului. Îmi scot pălăria în fața lor

Comunismul a creat un infern cu dimensiuni colosale, și-a schingiuit victimele în moduri inimaginabile și a ucis sute de milioane de oameni. A instaurat ura și frica în societate și a programat perioade de foamete în care au murit zeci de milioane de țărani. Nu există...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 30 Noiembrie 2020, ora: 13:07

Un bărbat A MURIT după ce s-a aruncat de la etajul patru a unui spital din Chișinău

Un bărbat A MURIT după ce s-a aruncat de la etajul patru a unui spital din Chișinău

 Tragedia s-a produs în această dimineață, 30 noiembrie, la ora 07:30.

( ) Citeşte tot articolul

ROMÂNIA 30 Noiembrie 2020, ora: 12:53

VIDEO - Cascada Niagara va fi iluminată în culorile drapelului românesc pe 1 Decembrie

VIDEO - Cascada Niagara va fi iluminată în culorile drapelului românesc pe 1 Decembrie

 Cascada Niagara va fi iluminată în culorile drapelului românesc pe 1 Decembrie, în onoarea Zilei Naţionale a României, în urma demersurilor făcute de Ambasada României la Ottawa.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 30 Noiembrie 2020, ora: 12:37

Calendar istoric: 1938 - Corneliu Zelea Codreanu a fost asasinat de jandarmi, la ordinul regelui Carol al II-lea

Calendar istoric: 1938 - Corneliu Zelea Codreanu a fost asasinat de jandarmi, la ordinul regelui Carol al II-lea

 1224 - Regele Andrei al II-lea al Ungariei a întărit privilegiul dat de înaintașul său, Geza al II-lea populației săsești din Transilvania. Acest act, azi pierdut, este cunoscut sub numele de „Andreanum”. Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 30 Noiembrie 2020, ora: 09:08

FOTO - Accident teribil în raionul Strășeni. Un MORT și șapte persoane rănite

FOTO - Accident teribil în raionul Strășeni. Un MORT și șapte persoane rănite

  Accidentul de pe traseul Chișinău-Leușeni s-a produs ieri în jurul orei 16.40. La volanul automobilului Mercedes, care se deplasa din direcția Chișinău spre Leușeni se afla o femeie de 40 de ani, având ca pasageri soțul și doi copii minori.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)