Astăzi 11 Mai 2021, Marţi - Ultima actualizare la ora 07:41
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 11 Aprilie 2021, ora 07:54

ISTORIEAnul 1812 în discursul public sau de ce anexarea Basarabiei la Rusia rămâne o problemă de actualitate

Marime Font

Pe 16 mai 1812, reprezentanţii Imperiilor Rus şi Otoman semnau dubioasa pace de la Bucureşti, care încheia războiul ruso-turc de la 1806—1812 pentru Principatele Române şi, ca rezultat al târgului, Moldova de la est de Prut (redenumită Basarabia) era anexată Rusiei.

Răpirea Basarabiei a fost unul dintre proiectele expansioniste ale ţarului Alexandru I şi însemna pentru Rusia un succes. Noua "achiziţie" teritorială îi permitea să-şi urmeze vechile politici de cucerire şi croire a drumului spre Constantinopol şi Dardanele, care aducea Rusia mai aproape de Balcani şi îi încuraja speranţa unor extinderi ulterioare pe contul Imperiului Otoman.

Trecerea arbitrară a Basarabiei la Rusia, cu care ea nu avea nicio legătură cu caracter identitar sau naţional, nu poate fi calificată altfel decât ocupaţie şi subjugare prin anexare. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, evenimentele care s-au produs la 1812 au fost interpretate diferit, istoriografia problemei şi demersul public fiind dominate de două tipuri de narative (opinii, discursuri). Primul este discursul narativ care califică alipirea Basarabiei la Rusia ca fiind un act de eliberare a ei de sub dominaţia turcească. La baza acestui narativ stau dogmele ideologice privind "prietenia de veacuri" şi "relaţia frăţească dintre poporul moldovenesc şi cel rusesc", care au intoxicat insidios istoriografia problemei vreme îndelungată. Deşi alimentat cu teze false, acest narativ a avut de-a lungul anilor rezonanţă în societate, graţie faptului că reprezenta interesele centrului imperial şi servea politicii ocupaţioniste a acestuia.


Inceputul acestui discurs narativ porneşte chiar de la 1812, de la politica lui Alexandru I faţă de noul teritoriu asumat. La momentul ocupării Basarabiei, Alexandru I, care avea pretenţia de monarh liberal şi instruit, nu-şi putea permite să recunoască actul răpirii Basarabiei. Or, subjugarea unei provincii străine şi anexarea ei imperiului nu se prea integra în politica unui monarh liberal. De aceea ţarul a preferat să se autoproclame drept "eliberator al provinciei de sub jugul turcesc" – deşi o ocupaţie turcească nu exista (Poarta fiind suzeranul Principatelor Române), iar perioada care a urmat nu a fost una de libertate pentru Basarabia, ci de dominaţie rusească. Narativul ideologic (şi nu istoric) "preparat" de autorităţile ţariste a fost promovat non-stop, timp de două secole la rând, fiind dezvoltat şi mai mult, prin învăţământ şi educaţie, în perioada sovietică şi rămânând în forţă până astăzi. Rezistenţa şi longevitatea acestuia se explică prin puterea de influenţă a Moscovei, Kremlinul deţinând şi după 1991, ca şi până la destrămarea imperiului sovietic, controlul asupra istoriei şi interpretării trecutului istoric în spaţiile sale "tradiţionale" de influenţă şi interes, pentru a nu pierde controlul asupra lor.

În R. Moldova poziţia Moscovei faţă de anul 1812 este alimentată şi azi pe două canale. Unu: prin emisarii săi de la Chişinău, care s-au obişnuit în a-şi da cu părerea în probleme de istorie a R. Moldova, de identitate, tradiţie, politică, aşa după cum a făcut-o ambasadorul rus V. Kuzmin, ajuns să afirme, total neadecvat, că pacea de la Bucureşti a determinat renaşterea Moldovei ca stat. Aberaţii. Şi doi: prin "moştenirea istorică" şi impactul politicii de rusificare, încuibate într-un anumit gen de politicieni şi istorici – ostatici ai vechilor ideologii şi servili intereselor Moscovei. Aceştia au rămas cu mentalitatea ancorată în istoriografia rusă şi sovietică şi continuă să repete şi azi refrenul că anexarea Basarabiei la imperiul ţarist a fost benefică provinciei şi a generat dezvoltarea acesteia.

Cel de-al doilea tip de discurs, argumentat documentar, denotă drama poporului român, provocată de pacea de la Bucureşti şi de dominaţia rusească. Constrâns de autorităţi în anii regimurilor ţarist şi sovietic, acest narativ a obţinut câmp de acţiune abia după 1991, odată cu declararea independenţei R. Moldova. Linia trasată de cea mai mare parte a istoricilor de la Chişinău vis-a-vis de actul de la 1812 exprimă tragismul întregului neam românesc, care a suportat prin pierderea Basarabiei atât o mutilare teritorială, cât şi o iremediabilă traumă psihologică generată de separarea criminală a aceluiaşi neam, de trecerea forţată a românilor moldoveni din stânga Prutului sub un regim nou, străin ca spirit, tradiţie şi ideal şi care s-a manifestat la scurt timp după anexarea Basarabiei prin politici de discriminare, colonizare şi asimilare.

Existenţa la ora actuală a două narative paralele în chestiunea anului 1812 duce la confuzii în societate, iar lipsa unei poziţii oficiale a Chişinăului – spre deosebire de cea a Georgiei sau a Ţărilor Baltice, care şi-au repus în drept trecutul lor istoric – conferă problemei anului 1812 în istoria Basarabiei o natură de perpetuitate şi lasă loc de speculaţii politice. Un stat incapabil să recunoască, să-şi asume şi să-şi apere propria istorie este un stat slab şi cu viitor incert. Or, statele îşi conturează, ca regulă, viitorul în funcţie de cum îşi acceptă istoria. Autorităţile de la Chişinău ezită, însă, în a aprecia trecutul, neluând atitudine nici faţă de tragedia anului 1812, nici faţă de cea a anului 1940 sau 1944. Şi dacă în 1912, la marcarea unui centenar de la anexarea Basarabiei la Rusia, autorităţile de la Chişinău înălţau un monument ţarului Alexandru I pentru a imortaliza rusificarea Basarabiei, în anul 2012 autorităţile Moldovei independente sunt departe de a construi un monument victimelor ocupaţiei ruseşti din toate timpurile. Sau acest lucru este lăsat pentru comemorarea a 300 de ani de la anexare? Până atunci, Moldova, încotro?

P.S. Toate comunicările de pe agenda conferinţei vor fi publicate într-o culegere de materiale, sub îngrijirea Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Istorici – organizatorul principal al reuniunii, alături de Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea Pedagogică "Ion Creangă".
 
Sursa: Zdg.md

Autor: dr. Ludmila Coadă, decanul Facultăţii de Istorie, ULIM

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Constantin Tănase 11 Mai 2021, ora: 06:45 de Constantin Tănase

Obsesia autohtonizării și destinul graiului matern

Obsesia autohtonizării și destinul graiului matern

Nu rareori, când vorbim despre situația limbii române din stânga Prutului, demonstrăm o înțelegere cu totul puerilă, școlărească a fenomenului.  

( ) Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 11 Mai 2021, ora: 06:07 de Constantin Tănase

Bună dimineaţa! Anul 1812: nu toţi au uitat totul!

Anul 1812: nu toţi au uitat totul!

Astăzi, 16 mai 2011, se împlinesc 199 de ani de la Pacea de la Bucureşti, în urma căreia Rusia ţaristă anexează Moldova din stânga Prutului. La anul se împlinesc două sute de ani de la acest tragic eveniment…

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 10 Mai 2021, ora: 07:00

10 Mai - zi de SĂRBĂTOARE NAȚIONALĂ

10 Mai - zi de SĂRBĂTOARE NAȚIONALĂ

În fiecare an, ziua de 10 Mai este marcată ca sărbătoare națională, potrivit legii nr. 103/2015, publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 10 Mai 2021, ora: 07:00

Carol I al României, 48 de ani de domnie: „Totul pentru ţară, nimic pentru mine”

Carol I al României, 48 de ani de domnie: „Totul pentru ţară, nimic pentru mine”

Vreme de 81 de ani, din 1866 până în 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României. 10 Mai era momentul în care se celebrau deopotrivă Ziua Dinastiei, Ziua Independenţei şi Ziua Regalităţii.  

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 10 Mai 2021, ora: 04:30

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 10 MAI 2021. LEII ÎȘI ATING SCOPURILE

Horoscopul zilei de 10 mai 2021 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 10 mai 2021 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 10 mai 2021...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 9 Mai 2021, ora: 11:49

CEDO sub anchetă! Peste 20 de judecători acuzați că au legături cu ONG-urile lui Soros

CEDO sub anchetă! Peste 20 de judecători acuzați că au legături cu ONG-urile lui Soros

 Obiectivitatea deciziilor pronunțate de CEDO este pusă la îndoială după ce s-a aflat că mai bine de 20 de judecători din cei 100, care activează în cadrul acestor instanțe, au legătură cu ONG-urile patronate de George Soros.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 8 Mai 2021, ora: 09:07 de George Damian

Confuzia creată de panglica Sf. Gheorghe

Confuzia creată de panglica Sf. Gheorghe

La Chişinău, panglica Sfântului Gheorghe loveşte din nou, creând confuzie. 

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 8 Mai 2021, ora: 08:54

Putin acum 21 ani, la început de mandat: Rusia face parte din „cultura europeană”. Nu exclud aderarea la NATO

Putin acum 21 ani, la început de mandat: Rusia face parte din „cultura europeană”. Nu exclud aderarea la NATO

Vladimir Putin aniversează, joi, 21 ani la conducerea Rusiei, pe care a transformat-o profund după perioada anarhică a anilor '90, dar care este tot mai izolată pe plan internaţional şi în declin economic pe plan intern, relatează The Guardian, în ediţia electronică.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 8 Mai 2021, ora: 07:42

ARHIVELE NU ARD / Limba română la Chişinău în 1815

ARHIVELE NU ARD / Limba română la Chişinău în 1815

„Moldoveniştii” gen Nicolae Pascaru alături de alte lifte păgâne îşi pot răspândi otrava pe internet şi pentru că li se permite. Blogul Tipărituri Româneşti face o treabă excelentă: pune online dovezi imposibil de combătut de cei care susţin că...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 8 Mai 2021, ora: 07:41

ESTE OFICIAL! AUR a fost validat pentru participarea la alegerile din Republica Moldova

ESTE OFICIAL! AUR a fost validat pentru participarea la alegerile din Republica Moldova

 Este oficial: CEC a validat participarea AUR - Alianței pentru Unirea Românilor la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. „Asistăm la un moment istoric, un partid politic parlamentar transcende granița de pe Prut și are șanse mari să intre în...

( ) Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 8 Mai 2021, ora: 07:39 de Constantin Tănase

Bună dimineaţa! Moldovenii sub teroarea clişeelor

Moldovenii sub teroarea clişeelor

Moldovenii mi se par veşnic terorizaţi de clişee. 

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)