Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 17:26
Abonamente

Editorial 13 Martie 2012, ora 05:45    Din editia print

Marime Font

Anul 1907 în România, via Chişinău

Evenimentele din primăvara anului 1907 din România sunt departe de a fi lămurite, chiar la mai bine de 100 de ani de la petrecerea lor.

 
 
 

Istoria românilor ar trebui să fie privită întotdeauna dincolo de graniţele politice temporare. Acest lucru se întâmplă pentru perioada medievală, când sunt luate în considerare influenţele reciproce, asemănările şi deosebirile, momentele de colaborare şi momentele de conflict dintre ţările locuite de români. Pe măsură ce ne apropiem de secolul al XIX-lea, istoria românilor este tratată diferenţiat, în funcţie de graniţele politice. Istoria Basarabiei este tratată oarecum separat, fără să fie integrată mai bine în istoria celorlalte ţări locuite de români.

Un astfel de caz, în care trebuie luate în considerare evenimentele de la Chişinău în paralel cu cele din România, este primăvara anului 1907, primăvara răscoalelor ţărăneşti. Evenimentul acesta a fost tratat preferenţial în istoriografia comunistă ca o mărturie a „luptei de clasă”. Dincolo de deformările ideologice aplicate acestor evenimente, istoricii au încă probleme în a avea acces la toate izvoarele istorice ale perioadei. În plus, foarte multe din documentele esenţiale care ar fi putut explica modul de acţiune al autorităţilor româneşti în primăvara anului 1907 au fost strânse de regele Carol I, care se pare că le-ar fi distrus.



Evenimentele din 1907 au primit mai multe explicaţii raţionale. În primul rând, a fost vorba de un gigantic decalaj în modernizarea României: agricultura de la începutul secolului al XX-lea se practica în baza unor mentalităţi şi legi aproape medievale. Nu trebuie ignorată nici ameninţarea cât se poate de reală a unei eventuale invadări concomitente a României dinspre Est şi Vest, ceea ce ar fi determinat reprimarea brutală a răsculaţilor (represiune care nu a fost chiar atât de sângeroasă, cercetări recente arată că cifra de 11.000 de morţi este una pur imaginară, cea mai apropiată de adevăr fiind de aproximativ 2.000 de răsculaţi omorâţi).

Dincolo de toate acestea, nimeni nu a îndrăznit până acum să exploreze posibilitatea unei influenţe - fie ea şi ideologică - venită de peste Prut. Răscoala de la 1907 a avut o puternică manifestare antisemită la izbucnirea ei în Moldova. Răscoala de la 1907 a izbucnit în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, sat care făcea parte din trustul agricol al afaceriştilor evrei Fischer. În faza iniţială a răscoalei, ţăranii din Moldova au atacat în mod sistematic comunităţile de evrei, nu doar pe arendaşii de moşii. Peste Prut, la Chişinău autorităţile ţariste se străduiau în această perioadă să şteargă urmele pogromurilor antievreieşti din anii 1903 şi 1905. Tot la Chişinăul începutului de secol al XX-lea, ziaristul Pavel Cruşeveanu publica în serial „Protocoalele înţelepţilor Sionului”. Apropierea în timp şi spaţiu a violenţelor antievreieşti de la Chişinău (1903, 1905) şi din România (1907) mă face să mă întreb dacă nu cumva a fost vorba de un „export” cel puţin ideologic.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md