Apa de calitate… până când se sparge ţeava

publicat în Social pe 29 Februarie 2012, 05:31

Peste o lună, locuitorii Chişinăului vor bea apă de o calitate mai bună decât în prezent.   

Cel puţin asta ne asigură SA „Apă-Canal Chişinău” (ACC), care a anunţat recent că, din luna aprilie, specialiştii vor implementa o nouă metodă de tratare a apei - clorul gazos va fi înlocuit cu hipocloritul de sodiu. Optimismul ACC însă se ciocneşte de semnele de întrebare ale specialiştilor din domeniu. TIMPUL a încercat să afle cât de eficientă este noua metodă asupra calităţii apei potabile, precum şi care sunt dezavantajele acesteia.

Ideea a apărut cu patru ani în urmă

Primele discuţii despre renunţarea la metoda tratării apei cu clor au început acum patru ani. „În consens cu cerinţele timpului, în baza contractului de consultanţă dintre întreprinderea noastră şi firma Seureca, Franţa, a fost elaborat un Studiu de fezabilitate. Este vorba de „Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în mun. Chişinău”, finanţat de către Uniunea Europeană. Astfel, Compania Seureca a ajuns la concluzia că utilizarea hipocloritului de sodiu rămâne singura soluţie”, ne-a comunicat Serviciul de presă al SA „Apă-Canal Chişinău”.
Specialiştii în domeniu recunosc că această metodă este una bună. Totuşi, pentru a fi utilizată, ea trebuie să aibă avizul mai multor instituţii importante, în special acelea care ţin de sănătatea şi viaţa oamenilor - Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, CNSP. Chiar dacă documentele au fost semnate, există şi anumite îndoieli.

Apa oricum va avea miros

ACC ne asigură că hipocloritul de sodiu nu este atât de periculos ca şi clorul, care necesită condiţii drastice de siguranţă la transportare, depozitare şi exploatare. „În cazul unor situaţii excepţionale (cutremur de pământ, incendiu, inundaţii a depozitului de clor de pe strada Petricani), se pot produce emisii de clor gazos, respectiv poluarea mediului şi chiar intoxicarea în masă a populaţiei. Pentru hipocloritul de sodiu măsuri de siguranţă adăugătoare nu sunt necesare. De ce am ales această soluţie? Pentru că noi oricum trebuie să dăm clor activ. Hotărârea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 cu privire la calitatea apei potabile stipulează că noi nu putem folosi alt regent, decât unul care conţine clor, ca la consumator să ajungă 0,1-0,2% clor liber”, ne-a spus Arcadie Rusnac, şeful Departamentului asigurarea calităţii, control şi reglementare din cadrul ACC. „Noua soluţie este, de fapt, soră cu clorul, numai că mai puţin toxică. Conform ultimelor studii, în ţările unde s-a implementat această metodă, a scăzut numărul bolnavilor de hepatită cu 20-30%, dar şi cel al bolnavilor de tuberculoză”, ne-a mai relatat Rusnac, precizând că „apa oricum va avea miros, dar va fi simţit de cei bolnavi cu glanda tiroidă”.

Soluţia e bună, dar...

În ciuda optimismului ACC, există şi dezavantaje ale noii metode de tratare a apei - soluţia a fost acceptată fără a fi testată în condiţiile R. Moldova. Acest lucru a fost recunoscut de către Centrul Naţional de Sănătate Publică (CNSP). Întrebat de TIMPUL în baza la ce a fost eliberat avizul Centrului, şeful Secţiei sănătatea mediului, Dumitru Sireţeanu, ne-a spus că „în baza proiectului şi a tuturor documentelor necesare”. „Tehnologia e certificată. Nu e de la noi, ci din România. Noi ca bază am luat avizul Ministerului Sănătăţii din Bucureşti. Deci, e foarte bună metodologia şi am coordonat-o prin avizul sanitar nr. 254 din 15 februarie 2012”, a declarat Sireţeanu. El ne-a asigurat, în schimb, că noua metodă va permite o calitate mai bună a apei şi că „în toată Moldova vom trece la această tehnologie”.
Totodată, unii experţii spun că, în urma utilizării hipocloritului de sodiu, se vor forma deşeuri şi nu se cunoaşte unde şi în ce fel vor fi stocate acestea. ACC însă afirmă contrariul: deşeuri, practic, nu se vor forma, iar rămăşiţele vor fi reutilizate.

Ai noştri nu spun ce urmează… după virgulă

Noua metodă are avantaje şi dezavantaje, ne spune doctorul conferenţiar Vera Matveevici de la Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat. „Cu hipocloritul de sodiu lucrătorii nu se intoxică, iar în apă nu rămâne clorul remanent. Dar dacă clorul este un dezinfectant puternic, cu efect remanent, atunci hipocloritul de sodiu nu are această proprietate. Adică, în cazul unor avarii, unor spargeri de ţeavă, soluţia nu va avea puterea să nimicească alţi agenţi patogeni”. Doctorul în ştiinţe chimice susţine că în majoritatea ţărilor europene se foloseşte metoda ozonării, care e una mult mai scumpă, de aceea la noi nu se vorbeşte despre aceasta. „Ai noştri spun că în toată Europa se foloseşte clorul, dar nu zic ce urmează după virgulă: că la europeni ţevile nu se sparg atât de des”, crede Vera Matveevici.


Deocamdată nu se cunoaşte de unde va fi importat hipocloritul de sodiu. În curând urmează să fie anunţată licitaţia pentru desemnarea producătorului, precum şi al importatorului. Arcadie Rusnac a precizat pentru TIMPUL că pentru tratarea apei, în funcţie de calitate şi temperatură, lunar vor fi necesare aproximativ 120 de tone de hipoclorit de sodiu, iar vara volumul se va dubla. Chiar dacă costul tratării va fi mai mare, ACC asigură consumatorii că tariful la apă nu va creşte. În prezent, utilizarea clorului costă patru milioane de lei, iar noua metodă ne va costa şapte-opt milioane de lei.

În luna martie 2011, „Apă-Canal Chişinău” a semnat un acord de colaborare cu societatea de distribuţie a apei din Constanţa (România) SC „Raja”, prin care întreprinderea moldovenească să beneficieze de consultanţă în folosirea unor sisteme care să reducă cantitatea de clor folosită în prezent la dezinfectarea apei. Atunci, reprezentanţii SC „Raja” au propus autorităţilor de la Chişinău folosirea sistemului implementat deja în Constanţa, prin care apa este tratată cu ultraviolete. „Această tehnologie este cea mai performantă pe plan mondial. Noi am implementat-o deja în regim de pionierat în România şi vrem ca în trei ani să folosim doar 5% din clorul pe care îl folosim astăzi în instalaţiile de hipocloride”, spunea directorul Felix Stroe. Un astfel de sistem costă aproximativ 500 de mii de euro. „Este un sistem modern, care distruge toate microorganismele şi toate bacteriile. Investiţia este infimă”, susţinea preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

Întrebat de TIMPUL despre această metodă, reprezentantul ACC ne-a spus că ea se foloseşte la staţia unde sunt foarte mulţi viruşi. „La noi Ministerul Sănătăţii nu depistează viruşi în Nistru, de aceea nu e necesar să folosim această metodă”, susţine Arcadie Rusnac.

* În anul 2009, SA „Apă-Canal Chişinău” a introdus noua tehnologie, de dezinfecţie a apei cu hipoclorit de sodiu, la Staţia de tratare din or. Vadul lui Vodă