Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Social 6 Iulie 2016, ora 08:47    Din editia print

Apa din Chișinău la cheremul Ucrainei

Marime Font

De câteva luni, ecologiștii și organizațiile de profil bat alarma și susțin că, foarte curând, Chișinăul ar putea rămâne fără apă potabilă. Cauza principală este scăderea dramatică a nivelului apei din râul Nistru. Autoritățile dau din umeri și spun că de vină sunt ucrainenii, care au redus la minimum volumul deversărilor de la hidrocentrala „Dnestrovsk”. Totuși, unii specialiști se arată convinși că acestea sunt consecințele exploatării ineficiente și iresponsabile a fluviului, de-a lungul ultimelor decenii.

Nistrul izvorăște în Carpații Orientali și se revarsă în Marea Neagră. Sectorul superior al râului se află în Ucraina. Datorită activităţii nechibzuite a omului, această arteră acvatică se confruntă cu grave probleme ecologice.

Potrivit specialiștilor de la Apă-Canal Chișinău, primul impact simţitor asupra ecosistemului râului a avut loc la mijlocul secolului al XX-lea. În 1958, a început să funcţioneze prima hidrocentrală electrică de la Dubăsari. La darea în exploatare a acesteia, a avut loc o dereglare a debitului râului pe cursul său inferior, iar foarte curând a fost afectată și rezerva de pește a fluviului.



O altă lovitură pentru Nistru a fost în anul 1986, când, la Dnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să funcţioneze a doua staţie hidroelectrică. Pentru umplerea rezervorului respectiv, în satul Naslavcea, raionul Ocniţa, a fost construit un baraj de reţinere a apei. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, ucrainenii au făcut, din barajul cu pricina, o altă centrală hidroelectrică, cu patru blocuri energetice, care funcţionează în curent paralel.

„Ucrainenii nu-și vor lăsa cetățenii fără apă”

În prezent, nivelul apei în râul Nistru este aproape de cel critic, iar potrivit specialiștilor, seceta respectivă este cauzată, în mare parte, de decizia autorităţilor ucrainene de a reduce volumul deversărilor în râu de la hidrocentrala „Dnestrovsk”. Valentina Cereș, șefa Centrului Prognoze Hidrologice, susține că există un acord bilateral între autoritățile moldovenești și cele ucrainene, în care este indicat că, minimul volumului de apă care trebuie să fie evacuat este de 100-130 metri pe secundă. „Acest indicator menține volumul minim de apă în Nistru, care acum este asigurat în proporție de 40-50 la sută din cel normal. Seceta hidrologică de anul trecut se menține și anul acesta, iar precipitațiile care au fost pe teritoriul țării noastre, au influențat doar râurile mici. Pentru Nistru și Prut, ploile recente n-au jucat practic niciun rol. Volumul apei în aceste fluvii crește doar dacă sunt precipitații în cursul superior al râurilor, adică în Ucraina. Anul acesta, însă, acolo, au fost puține ploi”, povestește Valentina Cereș.

Totodată, specialista a mai declarat că, în prezent, nivelul apei în râul Nistru este de 8,8 metri, cu doar 30 cm peste nivelul critic, care este 8,5 m. La începutul anului, indicatorul a coborât sub limita critică și a ajuns la 8,3, dar activitatea stației de pompare, care asigură Chișinăul cu apă potabilă, nu și-a stopat activitatea. „Acești parametri se modifică zilnic și contează foarte mult cât deversează hidrocentralele. Dacă volumul apei în Nistru va scădea sub 8 m, stația de pompare nu va mai fi capabilă să asigure Capitala cu apă”, a mai adăugat șefa Centrului Prognoze Hidrologice.

Cereș, însă, s-a arătat convinsă că nu se va ajunge într-o situație critică, iar aceasta deoarece orașul Odesa este dependent 100% de apele râului Nistru și ucrainenii nu-și vor permite să reducă volumul deversărilor în râu, pentru că, în caz contrar, îi vor lăsa fără apă pe cetățenii lor.


Consecințele pot fi catastrofale

La rândul său, Arcadie Rusnac, șeful Departamentului asigurarea calității, control și reglementare de la Apă-Canal Chișinău, evidențiază faptul că nivelul apei în râul Nistru rămâne în continuare instabil, oscilând între 8,8-9,0 m. Conform prevederilor proiectului Prizei de apă de suprafaţă din fluviul Nistru, pentru funcţionarea staţiei în regim normal, nivelul apei în râu, în secţiunea căuşului prizei de apă, trebuie să fie nu mai puţin de 9,1 m. „Pe timp de vară, când de obicei se atestă secetă hidrologică și temperaturi caniculare, e dificil de crezut că nivelul apei va crește. Este bine cunoscut faptul că, la înregistrarea unui nivel critic al apei de 8,3-8,4 m, pompele intră în regim de cavitaţie, stopând activitatea prizei, iar consecinţele pot fi catastrofale”, susține Rusnac.

Specialistul a mai adăugat că, actualmente, lacul de acumulare Dnestrovsk, de care depinde volumul de apă din râul Nistru, deversează minimul posibil şi, ca urmare, se atestă un nivel al apei critic, dar stabil. În anii `80, conform datelor din arhivă, este indicat clar că, la deversările cu 65 m/s, se atestă o situaţie de cel puţin 9,1 m, pentru activitatea Prizei de apă Nistru. Analizând aceste cifre, Arcadie Rusnac își mai pune câteva întrebări: „De ce deversările curente nu influenţează nivelul de apă? Unde dispare apa din Nistru? De ce nu sunt efectuate investigaţii la acest capitol, la nivel de ţară?”.

Soluții pentru situații excepționale

Astfel încât pericolul în alimentarea cu apă afectează nu doar locuitorii Capitalei, dar şi alte localităţi din ţară, reprezentanții de la Apă-Canal Chișinău au propus câteva soluții. Aceștia au adresat multiple solicitări la ministerul de resort, privind implicarea nemijlocită întru edificarea unei noi prize de apă subterană din strada Bucovinei, pentru alimentarea cu apă potabilă în situaţii excepţionale a municipiului Chişinău. În acest sens, a fost elaborat și un studiu de fezabilitate. „Construirea prizei respective va duce la coborârea nivelului apelor subterane și respectiv se va reduce pericolul de prăbuşire a terenului şi blocurilor locative din sectorul Râşcani şi comuna Stăuceni”, se menționează într-un comunicat al instituției.

O altă soluţie propusă, care va permite reglarea şi ridicarea nivelului fluviului Nistru în perioadele caniculare, este elaborarea unui proiect de execuţie şi construcţia unui baraj acvatic în secţiunea Prizei de captare a apei de suprafaţă din orașul Vadul lui Vodă.

Săptămâna trecută, R. Moldova și Ucraina au reînceput consultările în problema funcționării Complexului hidroenergetic nistrean de la Dnestrovsk. Discuțiile au fost reluate după o pauză de mai mult de 3 ani. Membrii delegațiilor au convenit ca experții ministerelor mediului din R. Moldova și Ucraina să se reunească separat, într-o ședință la Chișinău, pentru ca să identifice soluții reciproc avantajoase pentru ambele state. Întâlnirea urmează să aibă loc la sfârșitul lunii iulie, curent.

Radiografia râului Nistru:
Lungimea: 1.362 km
Navigabil: 500 km
Înălțimea la izvor: 1.000 m
Debitul mediu multianual: 310 m³/sec.
Suprafața bazinului hidrografic: 68.627 – 72.100 km²

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md