Apa potabilă centralizată provenită din rîul Nistru şi Prut corespunde standardelor de calitate

Studiul s-a desfăşurat în toate raioanele R. Moldova. Probele au fost prelevate din apa de la robinet ale instituţiilor publice şcolare şi preşcolare, cele medico-sanitare şi ale persoanelor fizice.

Consultantul de proiect Veronica Doni a specificat că în total au fost prelevate 96 de probe din 45 de localităţi ale ţării. „Conform rezultatelor, în cazul parametrilor fizico-chimici, 65% din probe nu corespund cerinţelor de calitate, depăşind valorile admise de legislaţie. Totodată, la nivelul parametrilor biologici 44% dintre probe nu corespund normelor sanitare. Astfel, cele mai multe neconformităţi au fost înregistrate pentru următorii parametri chimici: sodiu, amoniu, sulfaţi, fier total, nitriţi, fluoruri, nitraţi şi bor. În aceste cazuri, insuficienţa sau surplusul parametrilor numiţi pot duce la probleme de sănătate”, a spus Doni.

În cadrul evenimentului, specialiştii au mai precizat că „apa de o calitate mai bună este în municipiile Chişinău și Bălţi, oraşele Leova, Cahul, Cantemir, Edineţ şi Cupcini, aceasta deoarece sursa de alimentaţie cu apă este una de suprafaţă (rîul Nistru şi Prut), iar tehnologiile ce permit purificarea apei sînt necostisitoare. În acelaşi timp, o altă situaţie se atestă în sudul ţării, în oraşele Călăraşi, Ceadîr-Lunga, Glodeni, Rîşcani, Floreşti, Teleneşti şi Criuleni, localităţi alimentate cu ape ce provin din surse subterane”, a spus consultantul de proiect, Rodica Eladi.

Reprezentantul Asociației Obștești EcoContact Andrei Isac a precizat că „lucrurile arată altfel în localităţile rurale, unde 82% din apa din fîntîni nu corespunde parametrilor chimici, iar în 36 la sută din cazuri apa nu corespunde parametrilor microbiologici. Chiar și aşa, cetăţenii nu au o altă alternativă în ceea ce priveşte consumul unei ape de calitate. În aceste cazuri, persoanele trebuie să respecte regulile de amplasare a fîntînilor, care ar trebui să se afle la cel puţin 50 de metri depărtare de la locurile cu deşeuri de diferit gen”.

Referindu-se la soluţii, directorul Institutului de Chimie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Tudor Lupaşcu, a menţionat că „pentru îmbunătăţirea calităţii apei centralizate este nevoie de procurarea tehnologiilor moderne, deoarece iniţial apa poate fi purificată, însă pînă ajunge la consumatorul final calitatea acesteia scade din cauza altor componente chimice regăsite în sistemele de apeduct. În acelaşi timp, o metodă potrivită, însă mai costisitoare, ar fi purificarea apei cu ozon”, a spus Lupaşcu.

Studiul a fost efectuat în perioada iulie-septembrie curent, cu suportul Guvernului Suediei şi Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei.