Să mă fi întrebat cineva cu vreo trei sau patru ani în urmă care este rolul unui jurnalist în societate, i-aș fi spus că acesta este un om fals, care toarnă vrute și nevrute, în timp ce la cârma țării se află niște nemernici, care batjocoresc statul în cel mai urât mod. Pe atunci mă întrebam, bunăoară, ce rol poate să mai aibă un omulean care aleargă toată ziua cu microfonul după el, extenuând lumea cu întrebări despre timpul de afară, despre tot felul de probleme, despre ce mănâncă și beau oamenii sau câți bani au, despre declarațiile lui X și mișcările lui Y. Și ce fel de meserie mai e și asta, dacă te face să-ți pese mai mult de traiul altora decât de pielea ta? „Să-mi bag piciorul în așa viață și-n așa oameni, care se bagă ca musca-n lapte în sufletele oamenilor și scriu tot felul de baliverne… Mare intelectuali s-au mai găsit și ei!”, îmi spuneam convinsă, pe când eram elevă la liceu.
Și iată că am ajuns jurnalistă, ca printr-o minune. M-a împins la această facultate un necunoscut, pe care l-am văzut pentru prima și ultima dată în momentul în care îmi depuneam actele pentru admitere la Universitatea de Stat. Aici trebuia să bifez facultatea dorită și am ales Dreptul și Psihologia, dar omul despre care vorbesc și care făcea parte din comisia de admitere, mi-a spus că ar fi mai bine să aleg trei facultăți. Atunci, doar pentru a corespunde standardelor, am scris într-o doară printre rândurile celea goale „Jurnalism și Științe ale Comunicării”. Scriam și râdeam de mine. „A fost o glumă, o încercare prostească, ce să fac eu în lumea ziaristicii?”, mă întrebam, coborând deja scările. Dar, după câteva ore, m-am gândit că nu am altceva de făcut în viață decât să-i încerc provocările.
Astăzi, dacă l-aș mai întâlni pe necunoscutul acela, i-aș pune o bere. Fiindcă el mi-a decis soarta și mi-a dat ceea ce am vrut, de fapt. Aveam să înțeleg mai târziu lucrurile astea, după doi ani de facultate, timp în care am fost instruită cu privire la demnitatea și etica jurnalismului adevărat. Iar când am realizat că, în realitate, această profesie nu e deloc inutilă, mi-am creionat în minte portretul jurnalistului-model, după cum urmează:
- să aibă capacități exclusive de analiză critică;
- să perceapă valorile generale ca pe niște valori personale;
- să aibă capacități de a transforma echidistant și obiectiv mizeria politică în informație, pentru ca bietul cetățean, manipulat de guvernare, să înțeleagă pe ce lume trăiește;
- să fie intermediarul între aleși și alegători, pentru a-i face să se înțeleagă reciproc;
- să trateze fiecare om în mod egal;
- să creadă numai în banii munciți și să nu se lase manipulat sau șantajat sub nicio formă;
- să nu aibă timp liber, să uite de viața privată și să muncească pentru binele societății;
- să fie arma societății în fața tuturor nedreptăților.
Cam așa ceva vedeam și era frumos, până când am simțit mirosul din culisele presei noastre. Îmi pare rău să recunosc că a fost un vis. În scurt timp, am constatat că de modelul meu se conduc doar foarte puțini jurnaliști din R. Moldova. Cred că a fost o iluzie pe care mi-am creat-o, privind filme și citind cărți despre lumea ideală în care toți oamenii sunt corecți, unde cerul e roz și toți spun adevărul, zâmbindu-și mirific.
De ce? Păi, ce să zic? Aș zice în felul următor: cum poate fi altfel într-un stat în care partidul de guvernământ deține aproape toate mass-media? Dacă ieșim din vis, înțelegem că jurnaliștii sunt oameni și trebuie să supraviețuiască aidoma tuturor muritorilor. Mulți dintre ei nu au altă ieșire, din păcate, decât să se vândă. Da, corect ați gândit, ca niște curve... Își spun prețul și se predau în mâna comanditarului. E adevărat, la început, încearcă să fie corecți, de bine de rău, au și ei părinți și copii, care nu trăiesc pe lună, dar în aceeași societate, însă deseori sunt nevoiți să mintă ca la bazar. Și lumea simplă, care se întoarce seara extenuată de la serviciu și pornește televizorul, îi crede...
Să fiu nebună, dacă vreți, dar nu știu dacă mai există pe pământ vreun alt stat în care presa să devină în asemenea proporții jucăria unui lider politic. Poate doar în Federația Rusă – marea și minunata țară care ne-a și educat să fim lași. Noi însă, la fel ca și guvernarea pe care o avem, vrem cu tot dinadinsul să ne integrăm în Uniunea Europeană. Ce ne rămâne de făcut? Eu sunt o tânără, care vrea să fie fericită, ca și voi toți, și nu cred că-s persoana indicată pentru a elabora strategii de depășire a manipulării grosolane din țara noastră. Dar sunt sigură că, dacă vrem să ieșim din mizerie, ar trebui mai întâi de toate să declarăm vot de neîncredere presei controlate. Decât să ascultăm știrile lor, mai bine să vizionăm un film bun. Iar filme, la fel ca și cărți, sunt multe foarte bune, inclusiv rusești, dacă ne place limba rusă.
Deși sunt un boboc în jurnalismul autohton, m-aș bucura dacă aș fi auzită. Dragi colegi, pe oriunde v-ar purta vânturile, păstrați-vă sufletul curat. Fără demnitate suntem ca niște parașute sparte, iar lupta cu morile de vânt uneori se încheie mult mai trist decât povestea feericului Don Quijote.
|
Astăzi se împlinesc 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, unul dintre cei mai importanţi poeţi din istoria României. Fotografiile cu el pot fi numărate pe degetele unei singure mâini.
( ) Citeşte tot articolulSfinţii Cuvioşi Pavel Tebeul şi Ioan Colibaşu sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă la 15 ianuarie, transmite realitatea.ro. Sfântul Pavel a trăit în timpul împăraţilor romani Deciu (250-253) şi Valerian (253-260), prigonitori ai creştinilor.
( ) Citeşte tot articolulVineri, 15 ianuarie, vremea va fi determinată de influența unei zone de aer cu presiunea atmosferică scăzută. Vântul va sufla din nord-vest, de la slab până la moderat.
( ) Citeşte tot articolulBerbec Orice aspect al sănătății care te îngrijorează poate fi remediat ușor, mai ales dacă ai grijă de ține și tratezi preventiv. Din punct de vedere financiar poți realiza un progres, iar asta te poate mulțumi.
( ) Citeşte tot articolulPreședintele Maia Sandu va întreprinde o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 18-19 ianuarie. Acolo se va întâlni cu mai mulți oficiali europeni.
( ) Citeşte tot articolulEste un spectacol despre acceptarea istoriei, o istorie pe care mulți vor s-o șteargă cu radiera, de parca nu ar fi existat. Momentul în care acceptăm ceea ce a fost și cine suntem, este momentul în care începe vindecarea noastră. Spectacolul descrie existența unor oameni...
( ) Citeşte tot articolulInstanța supremă din Coreea de Sud a menținut o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru fostul președinte Park Geun-hye, pentru implicarea sa într-un vast scandal de corupție care a dus și la înlăturarea ei din funcție, informează BBC. Park a fost condamnată...
( ) Citeşte tot articolulFructele uscate sunt ideale ca gustare, dar cât sunt ele de sănătoase, când ar trebui să le evităm și cum pot înlocui fructele proaspete? Auzim deseori că este foarte important să mâncăm fructe și legume, iar în acest context o să vorbim despre fructele...
( ) Citeşte tot articolulCare sunt cele mai bune și cele mai rele predicții ale zodiacului pentru iarna pentru cele 12 semne ale zodiacului? Ce va aduce această iarnă pentru semnele de foc (Berbec, Leu, Săgetător), pentru cele de pământ (Taur, Fecioară, Capricorn), pentru cele de aer (Gemeni, Balanță,...
( ) Citeşte tot articolul