Țară, acum ai televiziune!

publicat în Actualitate pe 17 Septembrie 2016, 06:33

Ziarul TIMPUL, alături de Casa de Producție Unirea TV, coordonată de Tinerii Moldovei, Blocul Unității Naționale și Acțiunea 2012, au lansat sâmbătă, 10 septembrie, postul de televiziune 10TV. Postul de televiziune 10TV cu tematică informativ-analitică difuzat prin reţelele distribuitorilor de servicii din ţară (poziția 29 pe MOLDTELECOM și 36 pe STARNET). Grila de emisie include talk-show-uri, filme documentare, emisiuni de autor. 

De luni până vineri, se difuzează două emisiuni, produse absolut noi pe piața media din R. Moldova. „Sfatul Țării”, un talk-show social-politic moderat de Constantin Codreanu de la ora 21:00, iar „Cod Galben” de la ora 18:30 este emisiunea realizată de jurnalistul Dorin Galben.
Vrem un stat fără corupție, dar continuăm să luăm și să dăm mită. Vrem un stat fără sărăcie, dar încurajăm achitarea salariilor în plic. Vrem un stat cu tineri implicați, dar îi determinăm să plece peste hotare și să nu revină. Emisiunea „Cod Galben” vine să prezinte cele mai grave probleme din societate și să modereze aroganța funcționarilor, care se pare c-au uitat să mai și muncească.

„Sfatul Țării” va aborda teme relevante din punct de vedere politic, social, istoric și economic pentru cei din Republica Moldova, România și Diaspora. Politicieni, analiști politici, academicieni, istorici, experți în diverse domenii și lideri ai sectorului asociativ de pe cele două maluri de Prut se vor număra printre invitații emisiunii. „Sfatul Țării” este o emisiune a casei de producție UNIREA TV cu un format diferit de tot ce există, în prezent, pe piața autohtonă, cu accent pe interactivitatea care va fi asigurată grație intervențiilor telespectatorilor și ale internauților prin telefon, Skype și rețelele de socializare.

În cele ce urmează, vom reflecta în paginile ziarului TIMPUL, cele mai interesante emisiuni și cele mai importante declarații din cadrul acestora.

Pe 30 octombrie curent, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri prezidențiale. După o pauză de 16 ani, șeful celui de-al doilea stat românesc va fi ales prin vot direct. O temă aparte în această luptă electorală o reprezintă tema Unirii. Nu există candidat de prim-plan, care să nu se raporteze într-un fel sau altul la ReUnire. Totuși, politicienii care se declară adepți ai curentului unionist, nu au reușit să identifice un candidat comun pentru scrutinul prezidențial.

De ce nu reușesc unioniștii din politica moldovenească să se unească într-un singur proiect politic și cât de mult se bucură antiunioniștii de un astfel de comportament total imatur al politicienilor unioniști, au discutat în cadrul emisiunii „Sfatul Țării”, Constantin Codreanu și invitații săi Ion Leașcenco, vicepreședinte al Blocului Unității Naționale și Dragoș Galbur, medic, blogger, militant unionist. Întrebat fiind de către moderator ce opțiuni are votantul pentru alegerile din această toamnă, Dragoș Galbur a afirmat: „Eu cred că suntem într-o situație problematică, pentru că nu ai pe cine alege, că de unde, Slavă Domnului este. Unioniștii vor vota destul de dispersat: Maia Sandu, Platforma DA, PD, PL etc.” La întrebarea „Ce trebuie să facem ca în R. Moldova lucrurile să meargă bine?”, Ion Leașcenco a declarat că „în actuala situație, în R. Moldova, lucrurile nu au cum să meargă bine, pentru că nu există cultură. Electoratul nu are suficientă inteligență politică, cultură civică, este dezinformat, chiar manipulat.

Practic, este carne de tun sau un idiot util. Poate în câteva zeci de ani se vor schimba lucrurile în Moldova. Până atunci oamenii cu mintea trează trebuie să lupte pentru reîntregirea idealului național”.

Despre lipsa de solidaritate între exponenții partidelor unioniste și proeuropene, și care este semnalul dat de actuala situație de pe eșichierul politic pentru viitoarele alegeri parlamentare au relatat, într-o altă emisiune, invitații Octavian Țâcu, istoric, și Valeriu Saharneanu, jurnalist, reprezentant al Partidului Liberal Reformator

. O mare parte dintre cei care se declară unioniști afirmau, cu diferite ocazii, că cel mai bun candidat din partea unioniștilor este Octavian Țâcu. Acesta, prezent la „Sfatul Țării” a declarat: „Am avut discuții nu doar cu unioniștii. Au fost discuții și cu Andrei Năstase în privința identificării unui candidat comun al dreptei. Au fost discuții și cu alte partide politice, inclusiv cu domnul Prohnițchi. Au venit și din interiorul Partidului Național Liberal, atunci când urma să fie Congresul în vederea preluării conducerii la partid. Vocația mea este alta, și am spus lucrul acesta atunci când s-a încercat într-un fel, foarte dubios și curios să mă înainteze la candidatura de primar al orașului Chișinău, fără ca eu să cunosc ceva. La momentul actual, eu cred că există două candidaturi, care urmează a fi susținute, în vederea dregerii lucrurilor. Totodată, cât privește profilul unui candidat, pe care partidul l-ar susține, Valeriu Saharneanu a accentuat că „Aceste două noțiuni nu trebuie antagonizate, europenist sau unionist este același lucru. Aștept ca să fim cu mai mult discernământ. Trebuie să lucrăm fiecare. Noi, cei din Partidul Liberal Reformator, nu candidăm, dar vom participa la explicarea esenței acestor alegeri”.

În cele din urmă, Constantin Codreanu a realizat o emisiune despre cât de binevenite și așteptate sunt fondurile acordate de București Chișinăului, dar și cum reacționează comunitățile locale din Republica Moldova la aceste oportunități, inclusiv la proiectele de înfrățire a localităților de pe ambele maluri ale Prutului. Într-o intervenție telefonică din România, vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Ludmila Sfârloagă a declarat că „acele acorduri de înfrățire trebuie să se concretizeze în ceva. Noi, datorită legislației, pe care o avem la ora aceasta în România, am reușit să facem foarte multe lucruri concrete în baza proiectelor de înfrățire, pe care le avem cu cinci raioane din R. Moldova.

La acest moment, sunt două proiecte de investiții, pe care județul Prahova le-a implementat în raionul Hâncești. Mă refer la Biblioteca Raională „Antonie Plămădeală” și la Sala de Ședințe a Consiliului Raional, care se numește „Constantin Stere”. Județul Prahova, de doi ani, investește cam 100 de mii de euro în proiectele, pe care le are în Basarabeasca, Călărași, Cimișlia, Hâncești și Leova.

Pe 13 septembrie, în cadrul emisiunii „Cod Galben”, s-a discutat o temă mereu actuală pentru Republica Moldova și anume „Sănătatea cetățenilor”, care este în pericol din lipsă de medici. Din cauză că sistemul de sănătate din R. Moldova este la pământ, mulți medici continuă să ia mită și uită de jurământul lui Hipocrate. Totodată, din cauza salariilor mici, o bună parte dintre specialiștii buni aleg să-și aplice cunoștințele în străinătate. Acolo, ei sunt apreciați și răsplătiți pe măsură. Care este probabilitatea că medicii noștri vor reveni acasă și ce reforme trebuie efectuate în sistem, realizatorul Dorin Galben a aflat de la invitații emisiunii.

Nicolae Jelamschi, expert internațional pe resurse umane medicale și director al Unității de Coordonare, Implementare și Monitorizare a Proiectelor în domeniul Sănătății, a declarat că „deși sistemul nostru de învățământ are nevoie de multe schimbări, el oricum este la un nivel destul de bun, întrucât suntem recunoscuți și la nivel regional. Republica Moldova este în rețeaua de sănătate a Europei de Sud-Est și deține un rol foarte important și este un model.”. Reprezentantul sistemului medical a afirmat că așa-numitul exod de cadre medicale nu există.

„Mobilitatea medicală a existat tot timpul, nu este un fenomen de cinci sau zece ani. În prezent, mobilitatea care există nu prezintă pericol pentru sistemul medical”, a afirmat Nicolae Jelamschi. Chiar este benefic ca medicii să plece. Asta demonstrează că studiile noastre sunt recunoscute și sunt echivalate peste hotare. Asta înseamnă că medicii noștri capătă o experiență, iar unii se întorc și înapoi.
Olga Cernețchi, profesor universitar și prorector la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a spus că pe profesorii de la Universitatea de Medicină îi îngrijorează faptul că o parte dintre studenți aleg să plece din sistem, nu doar cadre tinere, dar și cele cu experiență. „Pe de altă parte, avem și o doză de mândrie că universitatea noastră pregătește în așa fel că ei cu ușurință se angajează în sistemele de sănătate din alte țări ale lumii și după cum s-a menționat ei activează în toate țările lumii. Noi îi numim ca ambasadori ai Republicii Moldova în străinătate”.

Potrivit lui Nicolae Jelamschi, în mediul rural, în zonele mai puțin accesibile sau cu mai puține facilități, este foarte greu să atragi un medic să activeze acolo. Sunt elaborate politici la nivel de OMS, la nivel mondial pentru a atrage medicii să activeze în mediul rural. Republica Moldova are o densitate foarte mare a populației și distanța dintre localități este foarte mică, de aceea nu este necesar ca medicul neapărat să trăiască în acest sat, este destul ca el doar să activeze acolo. În toate localitățile din țară există asistența de urgență.

Pe 14 septembrie ziarul TIMPUL a împlinit 15 ani de activitate. Cu această ocazie, emisiunea „Cod Galben” a avut o ediție specială cu tema „Politicienii vin și se duc, dar presa adevărată rămâne”.

Publicația TIMPUL și-a început activitatea în același an când la putere a venit Partidul Comuniștilor. A urmat o perioadă dificilă, timp în care presa independentă era intimidată și persecutată. Totuși, am rezistat, de fapt au rezistat cei care au pus baza acestui ziar. Politicienii vin și se duc, dar presa adevărată rămâne. Cine mai citește acum ziare și ce perspective mai au acestea în R. Moldova, a încercat să afle Dorin Galben alături de colegii săi Pavel Păduraru și Lia Ciutac. Pavel Păduraru, jurnalist cu o experiență de zece ani, a povestit despre visul său de a deveni actor sau scriitor, înainte să devină jurnalist. Pavel Păduraru a mai dezvăluit că în curând va lansa o carte.

Jurnalistul a povestit despre experiențele sale de a realiza investigații, despre intimidările și amenințările pe care le-a primit. „Un jurnalist trebuie să fie curajos, altfel nu poate fi numit jurnalist”, a spus Pavel Păduraru. La întrebarea dacă peste cinci sau zece ani vor mai exista ziare, care să cuprindă știri, materiale sau investigații, nu doar sfaturi de frumusețe pentru femei, jurnalista Lia Ciutac a răspuns convinsă că nu trebuie să neglijăm cetățenii, care așteaptă informații despre ceea ce îi interesează. „Spre exemplu, în Țările Scandinave se înregistrează cea mai mare rată de cititori ai ziarelor în prezent per capita. Aceasta demonstrează că în țările care se află cu zeci de ani înaintea noastră, ziarele rămân în continuare o sursă de informație așteptată”, a spus tânăra.