Țara care dă faliment o dată la câțiva ani, din nou aproape de incapacitate de plată. Guvernul restricționează banii care ies din țară

publicat în Economie pe 3 Septembrie 2019, 09:58

Guvernul de la Buenos Aires a introdus duminică măsuri de control valutar drastice, în dorinţa de a linişti pieţele financiare îngrijorate de perspectiva unei intrări în incapacitate de plată.

Conform unui decret publicat în Monitorul Oficial, Banca Centrală a Argentinei este autorizată să restricţioneze achiziţiile de dolari ale companiilor şi persoanelor fizice.

Aceasta înseamnă că firmele vor avea nevoie de permisiunea Băncii Centrale pentru a accesa pieţele valutare în ideea de achiziţiona valută şi a face transferuri peste hotare.

De asemenea, persoanele fizice nu vor putea efectua viramente în străinătate de peste 10.000 de dolari ş nici să cumpere valută cu o valoare mai mare de 10.000 de dolari fără autorizaţia Băncii Centrale a Argentinei, potrivit Agerpres.

Măsurile anunţate duminică reprezintă o modificare cu 180% de grade a politicii Guvernului condus de Mauricio Macri, care, de la venirea la putere, în 2015, s-a declarat ostil oricărei măsuri de control valutar.

Însă, Guvernul de la Buenos Aires a subliniat că "Executivul a fost nevoit să adopte o serie de măsuri extraordinare destinate să asigure funcţionarea normală a economiei".

La câteva ore după publicarea decretului guvernamental, un purtător de cuvânt de la FMI, cu care Argentina are un acord standby în valoare de 57 miliarde de dolari, a anunţat că Fondul analizează "măsurile de management al fluxurilor de capital adoptate de Argentina în ideea de a proteja stabilitatea cursului de schimb şi pe deponenţi".

Experţi FMI "vor rămâne în strâns contact cu autorităţile în perioada următoare, iar Fondul este gata să ajute Argentina în acest momente dificile", a precizat purtătorul de cuvânt.

Măsurile de control valutar, care vor rămâne în vigoare până la data de 31 decembrie, vin după o săptămână de incertitudini pe pieţe şi o puternică depreciere a monedei argentiniene. Miercurea trecută Argentina a solicitat FMI o reeşalonare a datoriei sale de 57 miliarde dolari.
Economia Argentinei este în recesiune din 2018 şi în prezent cunoaşte una dintre cele mai ridicate inflaţii din lume (25,1% între ianuarie şi iulie şi 54,4% în ultimele 12 luni), o scădere a consumului, închiderea magazinelor şi o creştere a sărăciei (32% în 2018) şi a şomajului (20,1% în acest an).

Pieţele financiare sunt preocupate de perspectiva unei schimbări de guvern la conducerea celei de a treia mari economii din America Latină. Peso-ul argentinian a pierdut peste 20% din valoare în ultima lună şi aproape 70% de la începutul anului.

Principala teamă a pieţelor financiare şi a argentinienilor este o intrare în incapacitate de plată. În 2011, Argentina a cunoscut cel mai grav default (intrare în incapacitate de plată) din istorie şi o gravă criză economică şi socială care i-a afectat pe argentinieni şi pieţele financiare.

Peso-ul s-a depreciat cu peste 23%, după alegerile din 11 august

După reimpunerea de către preşedintele Mauricio Macri a controlului asupra capitalului, preţurile obligaţiunilor Argentinei au coborât luni la minime record, iar peso-ul a fluctuat între creştere şi scădere.

După înfrângerea suferită de Macri în alegerile primare din luna august, peso-ul, obligaţiunile şi acţiunile argentiniene au scăzut, obligându-l pe președinte să anunţe planurile de amânare a plăţi unor datorii de circa 100 de miliarde de dolari, precum şi reintroducerea controlului asupra monedei, restricţionând achiziţiile de dolari.

Peso-ul a crescut cu 0,88% pe piaţa oficială, dar a scăzut pe piaţa neagră cu 1,56%, la 64 de unităţi pentru un dolar, divergenţă care scoate în evidenţă pierderea încrederii în cursul oficial al monedei, care a fost susţinut şi de vacanţa pieţei din SUA.

Peso-ul s-a depreciat pe piaţa oficială cu peste 23%, după alegerile primare din 11 august, care au dat peste cap politica ţării, actualul preşedinte Macri fiind înfrânt de oponentul său populist Alberto Fernandez, potrivit News.ro.

Obligaţiunile guvernamentale în euro au înregistrat pierderi mari şi au atins luni un minim recotd. Obligaţiunile cu scandenţa în 2022 au scăzut cu peste 10 cenţi, la 34,45 de cenţi oe unitate, iar cele cu maturitate în 2027 au coborât cu 7,2 cenţi, la 33,501 cenţi, potrivit datelor Refinitiv.
Certificatele americane de depozit al instituţiilor financiare argentiniene au scăzut la rândul lor. Astfel, certificatele Grupo Financiero Galicia listate la Frankfurt au scăzut cu 9,15%, iar cele ale Banco Macro cu 6,5%.

Prima de risc cerută de investitori pentru a deţine obligaţiuni argentiniene în dolari, comparativ cu titlurile Trezoreriei SUA, a urcat la 25 de puncte procentuale, nivel nemaiîntâlnit de la intrarea Argentinei în incapacitate de plată în 2001.