Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la 23 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 30 Noiembrie 2015, ora 16:00    Din editia print

Marime Font

„Arta” de a minți în politica moldovenească

Luni, 30 noiembrie, expiră un an de la alegerea actualului Parlament, mai bine zis de atunci de când moldovenii au votat probabil pentru ultima dată, cu o ultimă speranță, pentru niște politicieni despre care știau că-i fură, dar care, în schimb, le promiteau o guvernare proeuropeană.

 
 
 

Să ne amintim ce promiteau înainte de ultimele alegeri partidele care dețin astăzi puterea, pentru a înțelege în ce măsură acestea s-au ținut de cuvânt.

Făgăduiala uitată a lui Filat

Dacă veți auzi că numai AIE minte, să știți că cineva vă are de proști. Pentru că mint și prorușii, și occidentalii, și americanii. În politică mint toți, de la alfa la omega, și de aia se zice că politica este murdară. O glumă rusească spune că poți observa că un politician minte atunci când el deschide gura, ca să spună ceva.

Pe 11 noiembrie 2014, chiar în preajma alegerilor parlamentare, Vlad Filat, fostul lider al Partidului Liberal-Democrat (PLDM), făcea o promisiune pe cât de ademenitoare, pe atât de periculoasă, în cazul în care nu avea să fie îndeplinită. „Eu vă spun cu certitudine, declara ex-premierul, că, după alegeri, relaţiile cu Federaţia Rusă vor reveni la normalitate. Vor dispărea toate embargourile, iar cetăţenii noştri vor putea să muncească în continuare în Rusia”.

Imediat după alegeri, Vlad Filat și ceilalți au uitat cu desăvârșite de această făgăduială, iar relațiile noastre cu Rusia nu s-au ameliorat. De fapt, același actor politic ne-a promis și în 2009 o Moldovă fără Voronin, deși astăzi trăim într-o Moldovă cu Voronin în Parlament și cu Filat la răcoare, dar asta e altă mâncare de pește…

FMI și TVA-ul în agricultură

Încă în sec. XVIII, satiricul englez John Arbuthnot vorbea despre minciuna în politică, precum despre o „artă de a convinge oamenii să creadă în falsități binefăcătoare în scopul unui rezultat pozitiv”. Autorul menționa că, dacă în cazul altor înșelătorii, mincinoșii trebuie să aibă o memorie bună, încât să nu se contrazică pentru a se da în vileag, un politician mincinos trebuie să aibă o memorie scurtă, necesară în diversele ocazii în care el se contrazice de la o afirmație la alta, în funcție de persoana căreia i se adresează.



Iar în sec. XXI, partidele care constituie alianța de guvernare în RM ne-au promis că, după alegeri, vor semna noul memorandum cu FMI, care urma să asigure țării noastre o ultimă tranșă de 77 mln USD. Deși Moldova avea nevoie de acest document inclusiv pentru a-și menține imaginea în calitate de încurajare pentru alți donatori externi, guvernarea nu și-a îndeplinit toate angajamentele asumate în cadrul programului cu FMI și. în consecință, relațiile noastre cu această organizație internațională s-au răcit.

Însă lucrurile au stagnat atunci mai întâi de toate pentru că proeuropenii noștri trebuiau să decidă între FMI și rezultatul alegerilor. De exemplu, FMI ne cerea să reîntoarcem TVA-ul în agricultură de la 8% la 20%. Pe de o parte, unii alegători erau mințiți cu semnarea memorandumului, iar, pe de altă parte, altora li se promitea că, dimpotrivă, TVA-ul va fi redus la 8%. După alegeri, ambele promisiuni au fost trecute sub uitare. Memorandumul nu a fost semnat nici până în prezent, iar TVA-ul în agricultură a fost majorat până la 20%.

În afară de aceasta, deși FMI s-a pronunțat împotriva majorării deficitului bugetului pentru 2014 până la 2,5% din PIB, guvernarea a făcut abstracție de aceste solicitări, majorând lefurile bugetarilor cu 20%, iar salariul minim pe țară - cu 1000 lei. Deoarece alegerile erau la poartă, astfel s-a recurs la simplul joc electoral: crești salariile în ajunul scrutinului și amăgești oamenii că vor beneficia de asemenea majorări și în continuare…

Majoritate parlamentară cu Leancă prim-ministru…

În sec. XIX, scriitorul Isaac D'Israeli afirma că „politica este arta de a conduce oamenii, ducându-i de nas”. Iar anul trecut, moldovenilor li se garanta că vor avea o majoritate parlamentară proeuropeană, iar Filat era gata să pună mâna în foc că la conducerea Executivului va rămâne Iurie Leancă.

De fapt, Leancă a fost marea minciună a lui Filat, care în realitate a fost folosit într-un mod mișelesc în calitate de pion pentru a-i asigura PLDM-ului un scor electoral satisfăcător. Dar au trecut alegerile și Leancă a fost sacrificat, înlăturat din actul guvernării, iar în loc de majoritate proeuropeană ni s-a servit o minoritate din care făcea parte inclusiv Voronin, precum și cu un guvern condus de Chiril Gaburici. Acesta a ajuns în fruntea cabinetului de miniștri după ce, în 2014, rezervele valutare ale Băncii Naționale s-au micșorat cu peste 67 mln. SUA și cu încă 130,9 mln. SUA la începutul lui 2015. RM se afla într-o criză financiară de proporții și avea nevoie stringentă de donații externe și, respectiv, de semnarea memorandumului cu FMI. Însă peste câteva luni Gaburici și-a dat demisia. Ulterior, a fost învestit Guvernul Streleț și misiunea FMI era pe drum spre Chișinău în dimineața în care a demisionat și Dorin Drăguțanu, guvernatorul BNM. 

Promisiuni fără bănci, fără bani, fără credite...

Memorandumul nefiind semnat, Chișinăul spera la creditul de 150 mln. de euro pe care promise să ni-l acorde Guvernul României. Dar a urmat arestarea lui Filat, demisia lui Streleț plus jocuri foarte dubioase în culisele puterii, ceea ce l-a făcut pe președintele României Klaus Iohannis să refuze să ne ajute deocamdată cu acești bani.

Falsele făgăduieli au continuat și după alegeri. Când s-a aflat învingătorul în duelul Plahotniuc-Filat, ni s-a promis lumină și în privința crizei din sistemul bancar. Cu toate acestea, deși presa a anunțat despre numeroase episoade ale furtului de la Băncii de Economii (BEM), în care figurau și politicieni din alte partide, și oameni de afaceri controversați, CNA și procurorii se învârt nonstop doar în jurul lui Filat și al rămășițelor PLDM. Trist și amuzant, în același timp: la pușcărie ajung doar hoții, care au vreo tangență cu liberal-democrații.

Există o zicală despre președinții americani: „Washington nu putea să spună o minciună, Nixon nu putea să spună adevărul, iar Reagan nu putea să facă deosebirea dintre ele”. Dacă este într-adevăr așa, moldovenii parcă ar fi învățat pe de rost lecția lui Reagan.

Salariile medicilor ar putea…, dar încă nu se știe

Această debandadă financiară are legături directe cu angajamentele preelectorale ale politicienilor despre majorarea pensiilor și a salariilor. Amintesc că PLDM promitea înainte de alegeri dublarea lefurilor medicilor, Partidul Democrat (PDM) dădea asigurări că salariile în medicină vor crește într-un ritm accelerat, iar comuniștii vorbeau despre o majorare a acestora „cu ritmuri de patru ori mai mari decât în ultimii cinci ani”

În realitate, după ce, până la alegeri, Guvernul Leancă a majorat salariile medicilor cu 21%, la orizont nu se întrevede decât o nouă făgăduială. Ministrul Sănătății Ruxanda Glavan spune că salariile medicilor ar putea fi mărite cu 10-15%, iar a tinerilor specialiști – cu 50%, dar nu acum, ci la anul… Adică în 2016. Nu știm cât de utilă ar fi majorarea în cauză, căci actualmente medicina ne este pe brânci, după cum afirmă unii doctori, majoritatea spitalelor ducând lipsă chiar și de medicamentele necesare.

Pedagogii vor primi lefuri majorate cu 3%

La fel au pățit-o și învățătorii. În campania electorală, PDM le promitea „noi creşteri salariale pe parcursul următorilor ani”, PLDM se angaja să crească gradual nivelul de remunerare a profesorilor, orientându-se spre standarde de salarizare europene, Partidul Liberal vorbea despre ajustarea tuturor salariilor și a pensiilor pentru a corespunde cheltuielilor reale ale unei familii. Exact ca în cazul medicilor, în ajunul alegerilor, Guvernul Leancă a majorat lefurile pedagogilor cu 20%. Ulterior, abia acum o lună, ministrul Protecției Sociale Mircea Buga a promis că salariile cadrelor didactice vor fi mărite cu 3% (!!!).

90 de lei pentru pensionari, 70 de lei pentru invalizi

Despre pensii nu are rost să vorbim. Nu e o noutate că, de-ar trăi doar din acești bani, toți pensionarii Moldovei ar muri in-corpore. În pofida basmelor preelectorale, astăzi, conform unui studiu al Centrului „Expert-Grup”, pensia minimă nu acoperă minimul de existență, iar raportul dintre pensia și salariul mediu este cel mai mic din regiune. Studiul mai arată că raportul dintre contribuabilii la sistem și beneficiarii de pensii a coborât de la 1,3 în 2006 la 1,2 în 2014, deși nivelul minim admisibil este de patru contribuabili la un pensionar. După alegeri, pe parcursul unui an, pensiile au fost indexate o singură dată, cu 7,95%, ceea ce înseamnă că pensiile pentru limita de vârstă au fost majorate cu circa 90 de lei, iar cele de invaliditate – cu circa 70 de lei.

Din acești bani, nu poți nici să mănânci bine într-o seară. De unde conchidem că toate aceste sporuri superficiale ale salariilor și pensiilor nu sunt decât un act de batjocură față de alegători. Cu atât mai mult, cu cât, în urma crizei din sistemul bancar, s-a ajuns la o devalorizare a valutei în proporție de 50%, la creșterea semnificativă a prețurilor, precum și la majorarea tarifelor pentru serviciile comunale.

Membri ai UE cu 100 de ferme de vaci, oi, porci şi capre

Jody Powel, fost secretar de presă al Casei Albe, considera că „în anumite situații, guvernul nu numai că are dreptul, ci are obligația de a minți în scop pozitiv". Spre deosebire de americani, politicienii moldoveni mint doar în egoistul scop de a acumula voturi la alegeri.

În afara promisiunilor menționate mai sus, partidele care au acces în legislativul actual și-au luat și alte angajamente ciudate în fața alegătorilor. Bunăoară, PDM promitea că, odată ajuns la putere va construi şosele ocolitoare pentru mun. Chişinău şi cel puţin zece raioane, va electrifica calea ferată și va lansa o rută de tren de mare viteză care să lege RM de România şi Ucraina; că gazoductul Iaşi-Ungheni va fi extins până la Chişinău, iar în spațiul rural vor fi reconstruite anual câte 5000 de gospodării și fiecărui proprietar care doreşte să-şi reconstruiască casa i se va oferi câte 15000 lei; că vor fi atrase câte 1 mlrd. de euro anual din investiţii străine, vor fi înfiinţate cel puţin 100 de ferme zootehnice de vaci, oi, porci şi capre și RM se va apropia și se va integra în UE.

PLDM promitea lichidarea monopolurilor și triplarea până în 2020 a asistenţei financiare din partea UE şi a altor parteneri, îmbunătăţirea climatului de afaceri în RM și sporirea încrederii cetăţenilor în poliţie, depunerea în 2015 a cererii de aderare la UE, obţinerea statutului de ţară-candidat în 2017 și integrarea în 2020.

Și PL promitea excluderea monopolului în toate domeniile, dar și organizarea administrativ-teritorială a RM, diminuarea ponderii „economiei subterane”, aderarea RM nu doar la UE, dar și la NATO.

Vom trăi mai mult și vom primi saci cu bani?

Fostul premier britanic Winston Churchill era de părerea că politicianul poate să mintă în măsura în care să poată explica de ce nu şi-a putut realiza promisiunile.

Însă Churchill nu știa că, după trecerea sa în neființă, pe lume va exista o țară în care minciuna va domina în toate ipostazele posibile. Pentru a pricepe tragi-comedia autohtonă, merită atenție să ascultăm și „poveștile adevărate”, inventate la ultimele alegeri de către comuniști și socialiști. PCRM promitea moldovenilor că le va lungi viața și ei vor putea rechema din funcții deputaţii, aleșii locali şi judecătorii; că veniturile populaţiei se vor majora de cel puțin trei ori mai repede decât vor creşte preţurile, că salariile tinerilor specialişti din sfera bugetară și salariul mediu lunar vor depăşi de patru ori minimul de existenţă, iar alocația la nașterea copiilor – de opt ori.

De cealaltă parte, echipa lui Igor Dodon își asigura alegătorii că va reduce în jumătate tarifele pentru serviciile comunale, iar timp de patru ani va crea 112 noi întreprinderi de producere mari și 200 mii de noi locuri de muncă bine plătite, și cel puţin 500 de business-proiecte ale tinerilor antreprenori; că bursele studențești vor crește până la nivelul minimului de existenţă, iar poliția de asigurare medicală se va ieftini cu 30%; că indemnizaţia la naşterea primului copil va constitui 15 mii lei, la cel de-al doilea - 30 mii lei, iar la cel de-al treilea - 50 mii lei; că tinerele familii vor fi asigurate cu credite fără dobândă pentru procurarea de apartamente.

Naivii mai cred că Dodon și Voronin sunt sinceri, dar, din păcate, uită că cei doi au fost deja la guvernare. Și că, în loc să înfăptuiască minuni, cei doi, împreună cu Zinaida Greceanîi, i-au ajutat să se îmbogățească pe oligarhii, care ne conduc țara și contra cărora protestează, chipurile, în prezent. Ok, am putea admite că tustrei au bătut metanii până au asudat și s-au pocăit. Însă oricum nu se leagă, căci apare întrebarea: de unde vor lua ei atâția bani, dacă Moldova e în prag de faliment? Evident că ei ar putea să ne tragă în cursă cu „inima mare a mamei Rusia”, dar exemplul Crimeei este un argument suficient în privința dărniciei rușilor. Rezultă că... iarăși ne au de proști. Iarăși ne amăgesc ca pe niște debili…

De ce prorușii vor anticipate?

Dacă am vorbi și despre reforme, am semăna cu o babă care a visat toată viața să ajungă ministru, deși încă nu a ieșit niciodată în viață din satul ei. Reforma în justiție dormitează în somn letargic, cea de la Interne s-a redus la niște uniforme noi, cea a Procuraturii este o scamatorie jucată la teatrul unui singur actor, cea din Sănătate pare a fi bolnavă incurabil, iar cea din Educație balansează între stagnare și regres, după plecarea Maiei Sandu din funcția de ministru.

Toți politicienii mint, dar în fiecare ticăloșie există o limită. Marele Platon vorbea despre doctrina „minciunii nobile", care presupunea că guvernele au dreptul să mintă în interesul națiunii. La noi, însă, făcând abuz de „minciuni ignobile”, guvernarea AIE a transformat Moldova dintr-un exemplu european într-un mare dezastru european. Donatorii externi ne ocolesc mai dihai decât pe timpul lui Voronin, fiindcă orice credit acordat țării noastre ar putea să se verse instantaneu în buzunarele câtorva demnitari aleși. Or, băncile ni-s pustii și nimeni nu ne mai dă pomeni. Ultima șansă de reabilitare pentru actuala putere este noul guvern. Dacă acesta nu va fi format și se va ajunge la anticipate sau Executivul va eșua încă o dară, Moldova va muri…

Iată de ce prorușii insistă să avem anticipate. Ei știu că electoratul nu va mai opta pentru cei care au lins cu nesaț treuca puterii din 2009 încoace. Prorușii se văd în calitate de gropari ai RM și visează să adune ultimii galbeni pe care actualii i-au scăpat din greșeală sub vreun covor. Și în prezent, ei au toate cărțile în mână pentru a-și realiza acest scop.

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul