Avem FLOTĂ maritimă, n-avem CORĂBII

publicat în Economie pe 29 Iunie 2013, 11:16

Deși aparent, Moldova nu are acces direct la mare, totuși zilnic, în întreaga lume, circulă câteva sute de nave sub pavilion moldovenesc. 

Transportul naval este considerat cel mai avantajos tip de transport. Astfel, în ultima perioadă UE tinde să redirecționeze un flux mare de mărfuri de pe transportul auto pe cel marin, întrucât, acesta este nu doar ieftin, ci și ecologic. Specialiștii menționează că transportarea mărfurilor pe cale marină este de două ori mai ieftină decât pe cale feroviară și aproximativ de opt ori mai mică decât cea auto. Drept urmare și R. Moldova tinde ca în viitor transportul naval să devină din ce în ce mai dezvoltat. 

În perioada anilor 70-80, transportul naval din R. Moldova a simțit o ascensiune considerabilă. Pe râurile Nistru și Prut circulau aproximativ 450 de nave. Așadar, pe căile navigabile interne se transporta cărbune, grâne, materiale de construcție, conserve. Potrivit lui Igor Zaharia, șef serviciu transport vamal al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, după declararea independenței, transportul maritim din R. Moldova a suferit o decadență. În prezent, majoritatea navelor aflate sub Pavilionul R. Moldova sunt proprietatea companiilor străine.

„După anii 90, am rămas doar cu 50 de nave din 450. Multe corăbii se află acum în Portul Bender și Râbnița”, a subliniat Igor Zaharia.
La ora actuală, în R. Moldova activează șase porturi, iar sub jurisdicția ministerului circulă 50 de nave, însă, chiar și așa, reprezentanții ministerului spun că în viitorul apropiat vor pune accent pe calitate, și nu pe cantitate. Drept urmare, Ministerul Transporturilor a inițiat procedura de aderare a R. Moldova la memorandumul de înțelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre, ceea ce va duce nemijlocit la dezvoltarea calității transporturilor maritime.

Nave străine sub pavilionul RM

Conform informației prezentate de IP „Căpitănia portului Giugiulești”, în prezent, sub steagul Moldovei sunt înscrise 380 nave, dintre care 330 sunt nave maritime și 50 nave de navigație internă. Până în 2007, în R. Moldova au fost înregistrate doar corăbii de navigație internă.
Mai mult, din cele 380 de nave, 330 aparțin agenților economici străini, chiar dacă se află sub pavilionul R. Moldova.

„Legislația țării noastre permite înregistrarea navelor străine sub pavilionul R. Moldova. Această procedură se practică în foarte multe țări precum: Malta, Cipru, Panama. Desigur, serviciul este prestat contra plată”, a mai adăugat Igor Zaharia.



Acest lucru este valabil și pentru agenții economici autohtoni. În cazul când aceștia își procură o corabie, nu este obligatoriu ca ei să navigheze sub steagul R. Moldova. Proprietarul este în drept să aleagă singur steagul țării sub care va circula corabia.

Unul dintre cele mai mari porturi din RM este Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG). În prezent, acesta este luat în concesiune, de către compania olandeză, Danube Logistics.

PILG - un element important în dezvoltarea economiei autohtone

Potrivit Irinei Burunsus, responsabilă de marketing și relații cu presa Danube Logistics, complexul portuar constituit din terminalul petrolier, cerealier, de containere și mărfuri generale și terminalul de cale ferată cu ecartament combinat, care, în prezent, este în proces de construcție, reprezintă un element de infrastructură important în dezvoltarea economiei R. Moldova.

Astfel, de la începutul anului și până la sfârșitul lunii mai, în PILG au acostat aproximativ o sută de nave comerciale. În anul 2012, portul a primit în total 229 nave, iar în 2011 - 275 de nave.

„Acostarea navelor în port se face contra plată. Tarifele sunt stabilite de către operatorul și investitorul general al PILG, și sunt afișate pe site-ul acestuia. De regulă, de către proprietarii de nave sau agenții lor maritimi”, a specificat Irina Burunsus.

De obicei, prin intermediul portului sunt importate produse petroliere, materiale de construcție, bunuri de larg consum și refrigerate, soda calcinată, care este utilizată în producerea sticlei. Iar țările care sunt gata să ne ofere toate aceste produse sunt: China, Turcia, India, Spania, România, Bulgaria, Israel.

Totodată, și R. Moldova exportă produse de calitate în China, SUA, Turcia, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Printre acestea, produse cerealiere, ulei vegetal, băuturi alcoolice și marfă industrială.

„O tendință pe care ne-o propunem este să atragem și volumele de tranzit pentru bunurile destinate țărilor vecine. Astfel, PILG va crește într-un centru logistic regional, care se va deservi nu doar în R. Moldova, dar și întreaga regiune”, a conchis Irina Burunsus.