Doi moldoveni, unul de 23 şi altul de 26 de ani, mări se vorbiră şi se sfătuiră ca într-o noapte întunecoasă sau într-o zi cu soare să mi-l omoare pe alt moldovean, tovarăş de-al lor, că-i mai ortoman, brigadier la construcţii, şeful lor direct, pentru că nu le-a achitat salariile la timp. Zis şi făcut: supăraţi foc, cei doi moldoveni l-au prins pe cel de-al treilea moldovean şi precum erau meşteri mari coborâtori parcă din altă baladă, cea a Meşterului Manole, au pus mâna pe ciocan şi au prins a-l lovi în cap pe cel de-al treilea moldovean, meşter mare şi el, mai mare peste cei doi. Când li s-a părut că l-au dat gata, ca să se asigure că cel ucis cu ciocanul în cap nu va învia, cei doi moldoveni au scos acumulatorul din maşină (greu de aproape 12 kg) şi l-au aruncat pe capul bărbatului, ca să pună punct episodului. Deoarece această variantă a baladei e una modernă, nu lipseşte elementul modernităţii: precum o cer rigorile genului modern, moldovenii ucigaşi l-au jefuit pe acel frate moldovean ucis, furând bijuterii în valoare de circa 9150 de euro, stropind apoi cu benzină automobilul victimei şi dându-i foc. Ucigaşii au fost prinşi peste trei zile. Presupun că cei doi moldoveni ucigaşi au părinţi, fraţi şi surori, sunt creştini, au fost botezaţi, au mers la sfinţit pasca de Paşti ş.a.m.d., dar despre acestea nu voi scrie pentru că fac parte din altă baladă…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
