Dupa cum spunea la deschidere doamna Ruxandra Garofeanu, initiatorul proiectului Bessarabia Moia / Basarabia Mea, totul s-a opus deschiderii acestei expozitii, dar Dumnezeu a randuit sa fie altfel. A fost alaturi de noi. In seara zilei de 23 iunie, in somptuoasa vila de inceput de secol XX, din strada Logofat Luca Stroici nr. 18 din Bucuresti, era multa lume buna: artisti, critici de arta, jurnalisti si colectionari.
Printre vizitatori puteau fi zariti: fostul presedinte al Romaniei Emil Constantinescu, academicianul Razvan Theodorescu, criticii de arta Dan Haulica, Ioana Cristea, Cosmina Matei, Gheorghe Zvarici; editorii Doina Uricariu (Editura Universalia), Adina Keneres (Compania), Anca Ionita (TimeOut Bucuresti). Eseul expozitional s-a dorit o incercare de analiza retrospectiva a mediului artistic basarabean, multicultural, aflat la confluenta dintre lumea slava si cea occidentala, pana la momentul ruperii sale de mediul cultural romanesc, pe de o parte, si o revizitare a acestuia din perioada 1945-1970. Alaturi de operele artistilor nascuti si ramasi in Basarabia, au fost selectate si ale celor care si-au continuat activitatea artistica in Romania postbelica (Milita Petrascu, Nina Arbore, Pavel Codita, Idel Ianchelevici, August Baillayre, Anatol Vulpe etc.).
Trebuie spuse cateva cuvinte despre quasi-necunoscutul pictor Anatol Vulpe, mort in conditii dramatice in primavara anului 1946. Din acel moment pana in 2005, cand istoricul Mihai Pelin a editat un lung studiu despre Anatol Vulpe, despre creatia acestuia nu se stia aproape nimic. Prin minune au supravietuit cateva zeci de lucrari ale lui, iar cateva dintre acestea figureaza in
expozitia de fata. O revelatie pentru multa lume a fost sa descopere extraordinarele tablouri semnate de Valentina Rusu-Ciobanu (singura dintre expozanti inca in viata!), Ada Zevin, Mihail Grecu… In sfarsit, dupa decenii „si-au dat mana” sculptorii Lazar Dubinovschi si Milita Petrascu, secondati de Ion Grigore Popovici, unicul expozant care nu s-a nascut in Basarabia, dar legat strans, prin familie si prietenie (cu Anatol Vulpe, cu care a si impartasit acelasi tragic destin), de acel spatiu, pe care unul din curatori l-a numit foarte inspirat: „Mirabil taram”. „Un astfel de spatiu nu a cunoscut aproape niciodata fericirea implinirilor sau bucuria asezarii comode, dar a livrat lumii, cu maxima incapatanare, personalitati capabile sa vorbeasca despre existenta ei ca o nesecata potentialitate si generator de energii creatoare, poetice, spirituale si duhovnicesti”, observa Vladimir Bulat, istoricul de arta si curatorul expozitiei. „Basarabia Mea” poate fi vizitata pana la 2 august.
Foto: Ionut Albu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
